Ministerul Agriculturii a pus pe 29 septembrie în consultare un proiect de hotărâre prin care ajutorul de urgență pentru fermierii afectați de scumpirea îngrășămintelor ar ajunge la 59.955.000 de euro. Jumătate din sumă, 29.977.500 de euro, este alocarea europeană stabilită pentru România; cealaltă jumătate ar veni de la bugetul național, potrivit propunerii ministerului. Echivalentul indicat de instituție este de aproximativ 314,37 milioane de lei. Schema nu este încă un program în care s-au efectuat plăți: proiectul național trebuie adoptat și pus în aplicare.
Finanțarea europeană există, contribuția statului este propusă
Regulamentul european care stă la baza măsurii a fost adoptat la 27 iulie și a intrat în vigoare la 30 iulie 2026. El pune la dispoziția statelor membre, împreună, 540 de milioane de euro pentru sprijinirea fermierilor afectați de costul îngrășămintelor, al energiei sau al ambelor. Anexa documentului fixează pentru România exact 29.977.500 de euro. Aceasta este suma europeană repartizată țării, nu valoarea pe care o poate primi fiecare fermă și nici dovada că fondurile au fost deja plătite.
Normele europene permit statelor să adauge bani naționali, până la un plafon de 200% din alocarea lor europeană. MADR a ales în proiect o contribuție națională egală cu alocarea europeană, adică 100% din aceasta, care ar dubla bugetul schemei românești la aproape 60 de milioane de euro. Posibilitatea legală de a adăuga fonduri și angajamentul bugetar efectiv sunt etape diferite: suma suplimentară cerută de minister rămâne legată de adoptarea actului național.
În motivarea regulamentului, Comisia Europeană arată că prețurile medii ale îngrășămintelor cu azot au fost în mai 2026 cu aproximativ 30% peste nivelul din februarie și cu aproximativ 70% peste media anului 2024. Pentru îngrășămintele fosfatice, creșterea față de media din 2024 era de aproximativ 22%. Aceste procente descriu piețele analizate de Comisie pentru fundamentarea măsurii europene; ele nu sunt o măsurare a prețului plătit de fiecare agricultor român.
Documentul european explică și legătura dintre îngrășăminte și energie. Producția îngrășămintelor azotoase depinde în mare măsură de gaz, în timp ce utilajele agricole consumă combustibil. Pentru 2024, Comisia estimează că îngrășămintele au reprezentat 7,3% din factorii intermediari de producție ai fermierilor din Uniune, iar combustibilii utilizați de utilajele agricole, 8%. Cifrele se referă la ansamblul Uniunii și la anul 2024; nu trebuie citite ca ponderea exactă din costurile unei ferme românești în 2026.
Cine ar intra în schema pregătită de MADR
Ministerul orientează proiectul spre producătorii din sectorul vegetal. Conform informațiilor transmise de MADR și relatate de Agerpres, între beneficiarii propuși se află producătorii agricoli persoane fizice, persoanele fizice autorizate organizate în baza OUG 44/2008 și producătorii persoane juridice constituiți potrivit Legii 36/1991. Încadrarea finală va rezulta din forma adoptată a hotărârii, inclusiv din eventualele modificări apărute după consultarea publică.
Baza de calcul propusă folosește suprafețele determinate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru plata din 2026. Ministerul cere și documente care să ateste achiziția îngrășămintelor în intervalul 28 februarie – 15 octombrie 2026. Fermierul ar trebui să prezinte bon fiscal și/sau factură, iar APIA să verifice actele. Perioada de achiziție și momentul depunerii unei cereri sunt lucruri diferite; proiectul relatat public nu transformă automat fiecare factură din interval într-un drept la plată fără verificarea tuturor condițiilor.
AgroInteligența, care a consultat proiectul, a prezentat cuantumuri propuse diferite după cultură: 90 de lei pe hectar la grâu, 82,25 lei la porumb, 77,50 lei la floarea-soarelui și rapiță, 150 de lei la cartof și sfeclă de zahăr, 275 de lei pentru legume în câmp, 400 de lei pentru legume în solarii și 527,50 lei pentru legume în seră. Valorile provin din proiectul prezentat de publicația agricolă, nu dintr-o hotărâre intrată deja în vigoare. Relatarea arată și că schema ar plafona suprafețele pentru fiecare cultură; cuantumul pe hectar nu permite, singur, calcularea sumei finale pentru o exploatație.
Potrivit aceleiași prezentări a proiectului, cererile ar urma să fie primite de centrele APIA timp de 15 zile lucrătoare, începând cu a cincea zi de la intrarea în vigoare a hotărârii. Cum hotărârea nu este încă adoptată, nu există deocamdată o dată calendaristică definitivă pentru prima zi de depunere.
Termenele europene și pașii rămași în România
Regulamentul cere statelor membre să comunice Comisiei Europene cel târziu la 30 septembrie 2026 descrierea măsurilor, criteriile de alegere a sectoarelor și beneficiarilor, metoda de distribuire și modul de prevenire a supracompensării. Acest termen privește notificarea făcută de stat către Comisie, nu depunerea individuală a cererilor de către fermieri. Anunțul MADR din 29 septembrie apare cu o zi înaintea termenului european, dar publicarea proiectului în transparență nu dovedește singură că notificarea a fost finalizată.
Pentru partea finanțată de Uniune, regulamentul consideră eligibile doar plățile efectuate cel târziu la 28 februarie 2027. Sprijinul național suplimentar poate fi plătit până la 31 mai 2027, în condițiile aceluiași regulament. Normele permit cumularea cu alte programe agricole, dar cer statelor să evite ca aceeași pierdere economică să fie compensată peste nivelul justificat. APIA va avea, potrivit proiectului românesc, rol în verificarea suprafețelor și a documentelor de cumpărare.
MADR alege să direcționeze proiectul către îngrășămintele cumpărate pentru culturile vegetale, în timp ce regulamentul european oferă statelor posibilitatea de a viza costurile îngrășămintelor, ale energiei sau pe ambele, în sectoarele cele mai afectate. Diferența rezultă din marja lăsată autorităților naționale pentru stabilirea criteriilor obiective. Până la adoptarea hotărârii, bugetul național suplimentar, cuantumurile și procedura de înscriere trebuie prezentate ca propuneri, distinct de alocarea europeană deja stabilită pentru România.