Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare estimează că produsul intern brut real al României va scădea cu 0,2% în 2026. Prognoza publicată în profilul de țară al instituției indică apoi o creștere de 1,8% în 2027. Ambele cifre reprezintă estimări pentru întregul an, nu rezultate deja înregistrate. BERD le explică prin consumul slab, ajustarea bugetară și inflația încă ridicată, în timp ce investițiile ar putea susține activitatea economică dacă proiectele finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență avansează.
De ce a fost redusă prognoza
Economia românească a crescut cu 0,7% în 2025, un ritm apropiat de cel din 2024, dar sursele creșterii s-au schimbat, potrivit BERD. Consumul privat aproape a stagnat, în condițiile în care dinamica salariilor reale a trecut de la un avans de 8% în 2024 la o contracție de 5% începând de la mijlocul lui 2025. Această comparație privește puterea de cumpărare a salariilor, după luarea în calcul a prețurilor, și ajută la explicarea slăbiciunii cheltuielilor gospodăriilor.
În ultimul trimestru din 2025, cheltuielile guvernamentale au scăzut cu 11% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată aceeași analiză. Reducerea a apăsat asupra rezultatului anual, chiar dacă alte componente au rămas pe plus. Investițiile publice au însumat aproximativ 7% din PIB, iar exporturile nete au crescut pe fondul livrărilor externe mai mari de bunuri de capital și de produse intermediare. Prin urmare, cifra de 0,7% nu descrie o evoluție uniformă a tuturor sectoarelor.
Pentru începutul lui 2026, BERD consemnează o contracție a economiei în primul trimestru, asociată cu scăderea consumului gospodăriilor și a producției industriale. Instituția spune că această evoluție a determinat revizuirea prognozei pentru 2026 la minus 0,2%. O prognoză anuală poate fi modificată ulterior, pe măsură ce apar date noi despre activitatea trimestrială, inflație, investiții și finanțele publice. Estimarea actuală trebuie citită în acest cadru, fără a fi confundată cu datele statistice definitive.
Inflația și cheltuielile populației
Profilul BERD arată că inflația s-a accelerat în a doua jumătate a anului 2025, ajungând în jurul valorii de 9,5%. Instituția leagă această evoluție de eliminarea plafonării prețului energiei electrice în iulie 2025 și de majorările taxei pe valoarea adăugată și ale accizelor. În aprilie 2026, rata inflației s-a apropiat din nou de 11%, pe fondul prețurilor mai mari la energie. Sunt repere diferite în timp; ele nu reprezintă o medie a inflației pentru întregul an 2026.
Prețurile mai mari reduc cantitatea de bunuri și servicii pe care o gospodărie o poate cumpăra din același venit nominal. De aceea, BERD tratează inflația ridicată și ajustarea fiscală drept factori care limitează consumul în 2026. Raportul nu spune că toate cheltuielile populației scad în aceeași măsură. El descrie o presiune agregată asupra consumului privat, una dintre componentele principale ale produsului intern brut calculat prin metoda cheltuielilor.
Banca Națională a României a menținut rata de politică monetară la 6,5% până la începutul lui 2026, notează BERD. Nivelul dobânzii este relevant pentru prognoză deoarece costul finanțării influențează cererea de credite, achizițiile finanțate prin împrumut și deciziile de investiții. Profilul BERD nu stabilește un calendar al viitoarelor decizii de politică monetară. Rata de 6,5% descrie perioada analizată de instituție, nu o promisiune privind nivelul dobânzii la sfârșitul anului.
Deficitul bugetar și investițiile
Deficitul administrației publice generale s-a redus de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, potrivit cifrelor folosite de BERD. Pentru 2026, instituția proiectează un deficit de 6,2% din PIB. Aceste procente sunt raportate la dimensiunea economiei fiecărui an și nu trebuie interpretate ca valori în lei identice între perioade. Reducerea deficitului înseamnă că statul încearcă să micșoreze diferența dintre cheltuieli și venituri, în timp ce economia resimte efectele ajustării.
BERD vede în investiții principala posibilă sursă de sprijin pentru creșterea viitoare. Condiția indicată explicit este absorbția fondurilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență, alături de o revenire a încrederii companiilor. Instituția nu cuantifică în profilul de țară o contribuție garantată a acestor factori la PIB. Realizarea proiectelor, ritmul plăților și deciziile firmelor vor determina cât din potențialul investițiilor se reflectă efectiv în activitatea economică.
Evaluarea investițiilor trebuie separată de evoluția consumului curent. O lucrare de infrastructură plătită din fonduri publice intră în categoria formării de capital, în timp ce cumpărăturile gospodăriilor intră în consumul privat. De aceea, cele două componente pot evolua în direcții diferite în același an. BERD descrie tocmai această diferență pentru perioada recentă: investițiile publice au rămas importante în 2025, în vreme ce puterea de cumpărare a limitat cheltuielile populației. Prognoza din 2026 depinde de menținerea activității de investiții într-un mediu economic mai slab.
Instituția menționează și riscuri pentru scenariul său: abateri de la traiectoria de consolidare fiscală pe termen lung, volatilitatea comerțului internațional și prelungirea incertitudinii politice. Acestea sunt riscuri identificate de autorii prognozei, nu evenimente pe care raportul le prezintă drept certe. BERD arată că o abatere de la consolidarea fiscală ar putea oferi doar un răgaz temporar, în condițiile în care nevoia de ajustare a finanțelor publice ar rămâne.
Prognoza de creștere de 1,8% pentru 2027 presupune o îmbunătățire față de anul pentru care BERD anticipează o ușoară contracție. Ea nu anulează dificultățile descrise pentru 2026: consumul afectat de inflație, producția industrială slabă la începutul anului și ajustarea bugetară. Tabloul publicat de instituție pune astfel în legătură rezultatul modest din 2025, slăbiciunea de la începutul lui 2026 și rolul pe care investițiile l-ar putea avea în redresarea din anul următor.