Memorandumul semnat în noiembrie 2025 de Nova Power & Gas, Transgaz și Atlantic-SEE LNG Trade pentru o posibilă aprovizionare cu gaze naturale lichefiate din Statele Unite nu a dus la un contract de cumpărare. Nova a precizat la 2 octombrie 2026 că documentul a expirat la 5 februarie, după cele 90 de zile prevăzute pentru discuții, fără să fie convenit nici măcar un proiect de contract. Distincția contează deoarece memorandumul descria volume potențiale mari, dar nu obliga părțile să livreze sau să cumpere gaz.
Ce prevedea memorandumul semnat la Atena
Documentul datat 7 noiembrie 2025 îi identifica pe Atlantic-SEE LNG Trade drept potențial vânzător, pe Nova Power & Gas drept potențial cumpărător și pe Transgaz drept operator de transport autorizat. Nova își exprima disponibilitatea de a negocia achiziția a 20 TWh de gaze pe an pentru 20 de ani, cu începere de la 1 ianuarie 2030. Aceasta era cantitatea discutată ca posibilă bază a unui contract viitor, nu un volum contractat sau importat.
Memorandumul preciza că sursa avută în vedere era gaz natural lichefiat produs în Statele Unite, cumpărat de Atlantic-SEE LNG Trade printr-un acord propriu de aprovizionare. Regazificarea urma să se facă în Grecia, iar pentru predare erau indicate terminalul Revithoussa, unitatea plutitoare de la Alexandroupolis și alte puncte care ar fi putut fi convenite de părți. Transportul spre Europa de Est depindea de infrastructură și de capacitatea rezervată, potrivit cadrului legal aplicabil.
Textul nu stabilea un preț final, o obligație fermă de achiziție sau un calendar executoriu al livrărilor. Termenii comerciali, inclusiv plata și programul de livrare, ar fi urmat să fie negociați în cel mult trei luni. Clauza privind caracterul neangajant condiționa expres orice obligație de cumpărare de semnarea unui contract definitiv. Comunicarea de vineri a Nova arată că acest pas nu a avut loc.
La data semnării, grupul E-INFRA, din care face parte Nova, a prezentat memorandumul ca pe un prim pas al cooperării regionale în domeniul GNL. Comunicatul din noiembrie 2025 vorbea despre dezvoltarea unor soluții comune de aprovizionare și despre Coridorul Vertical, proiect destinat legăturilor de transport din sud-estul Europei. Formularea publică de atunci descria un cadru de colaborare; nu anunța un contract ferm de vânzare-cumpărare.
Cronologia explicată acum de Nova Power & Gas
Nova susține că a primit invitația de a deveni parte a memorandumului la 6 noiembrie 2025, cu o zi înainte de semnare. Potrivit companiei, reprezentanți ai Transgaz, ai Guvernului și ai Ministerului Energiei au invitat-o deoarece, pe lângă operatorul de transport, era necesar un participant care importă și exportă gaze. Aceste detalii privind invitația sunt afirmațiile companiei; documentul semnat confirmă participanții și data, dar nu dovedește singur cine a propus includerea Nova.
Compania arată că avea activități de import în regiune și că în ultimii ani a adus majoritatea gazelor importate din Bulgaria. A acceptat semnarea, potrivit propriei explicații, tocmai pentru că memorandumul nu crea o obligație comercială fermă. După trei luni, la 5 februarie 2026, perioada de valabilitate s-a încheiat fără înțelegere și fără proiect de contract, conform precizărilor publicate pe 2 octombrie.
Cantitatea de 20 TWh pe an trebuie separată și de destinația eventualului gaz. Nova afirmă că volumele discutate erau destinate în mare parte tranzitului către alte țări, pe baza estimărilor comunicate de acestea, și nu exclusiv consumului din România. Memorandumul disponibil public nu împarte însă cifra de 20 TWh între piața românească și tranzit. Prin urmare, documentul singur nu arată cât gaz ar fi revenit fiecărui stat dacă negocierile s-ar fi încheiat cu succes.
Pentru consumul intern, Nova spune că discuțiile la care a participat au luat în calcul importuri în anii în care producția internă nu ar fi acoperit cererea, în special în perioada 2036–2049. Este vorba despre un scenariu de necesar viitor prezentat de companie, nu despre un calendar de importuri aprobat sau garantat. Perioada trebuie deosebită de cea a memorandumului, care propunea începerea eventualelor livrări în 2030.
Prețurile invocate și poziția Romgaz
Nova a menționat și o primă propunere comercială pentru 2026 și 2027, pe care o estimează la 30–35 euro/MWh cu transportul inclus. Compania a comparat-o cu valori de 65 euro/MWh pentru 2026 și 58 euro/MWh pentru 2027 pe piața internă. Aceste cifre reprezintă susținerile Nova despre o ofertă preliminară și o comparație de preț, nu prețurile stabilite în memorandumul pentru posibile livrări din 2030 și nici costul unui contract executat.
În privința Romgaz, Nova spune că nu i-a propus companiei de stat cantități de GNL american și că nu a luat parte la discuțiile directe ale acesteia cu Atlantic-SEE LNG Trade. Romgaz nu figurează printre cele trei părți ale memorandumului semnat la Atena. Separat, într-o precizare din 28 septembrie, Romgaz a transmis că niciun oficial al statului nu a exercitat presiuni pentru încheierea unui contract de gaze, indiferent de proveniență.
Romgaz a arătat că evaluarea oportunităților comerciale și aprobarea unei eventuale achiziții țin de mecanismele sale corporative și de criterii economice, comerciale și strategice. Această poziție privește propriile decizii ale companiei, în timp ce precizările Nova vizează rolul său în memorandumul din 2025. Cele două declarații nu schimbă faptul verificabil că documentul expirat nu a devenit contract de aprovizionare.
Nova afirmă că are nevoie de gaze pentru centralele proprii și pentru portofoliul de clienți. Compania menționează o centrală nouă de 160 MW, a cărei primă etapă ar urma să intre în funcțiune în decembrie 2026, și alte proiecte până în 2028. În paralel, spune că discută cu alți traderi pentru importuri de GNL destinate propriilor nevoi, prin Grecia și Bulgaria. Aceste negocieri sunt separate de memorandumul semnat în noiembrie 2025 și expirat în februarie 2026.