În primele opt luni din 2026, Registrul Comerțului a consemnat 37.227 de dizolvări de firme, cu 1.056 mai multe decât în ianuarie–august 2025. Creșterea de 2,92% din tabelul Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) ascunde diferențe mari între județe: Bucureștiul a adăugat 893 de cazuri, în timp ce, cumulat, restul țării a înregistrat un plus de numai 163. Dizolvarea este o etapă juridică distinctă de intrarea în insolvență și de radierea definitivă a unei societăți.
Bucureștiul explică cea mai mare parte a creșterii nete
În Capitală au fost înregistrate 7.976 de dizolvări, față de 7.083 în primele opt luni din 2025. Diferența este de 893 de cazuri, iar ritmul de creștere ajunge la 12,61%. Bucureștiul reprezintă aproximativ 21,4% din totalul național al perioadei curente, comparativ cu aproximativ 19,6% în intervalul corespunzător din anul trecut. Această comparație privește numărul înregistrărilor, nu proporția firmelor active care au fost dizolvate.
Scăzând Capitala din totalul național, celelalte județe au avut împreună 29.251 de dizolvări în 2026, față de 29.088 în 2025. Avansul rezultat este de aproximativ 0,56%. Creșterea din București reprezintă astfel circa 85% din sporul net național de 1.056 de cazuri; raportul nu înseamnă că restul județelor au avut aceeași direcție, deoarece majorările și scăderile locale se compensează în total.
După București, cele mai mari valori absolute apar în Cluj, cu 2.158 de dizolvări, Ilfov, cu 1.954, Constanța, cu 1.688, Timiș, cu 1.664, și Iași, cu 1.317. Clujul are cu 141 de cazuri mai mult decât anul trecut, Ilfovul cu 87, iar Timișul cu 155. Constanța a înregistrat cu 124 de cazuri mai puțin. În Iași, diferența este de numai nouă cazuri, de la 1.308 la 1.317.
Județele cu cele mai mari schimbări
Bihorul a urcat de la 948 la 1.173 de dizolvări, un plus de 225 și o creștere de 23,73%, cea mai ridicată rată din tabelul județean. Galațiul a trecut de la 756 la 882, adică 126 de cazuri suplimentare și un avans de 16,67%. În Mureș au fost 744 de dizolvări, față de 638 în 2025, iar în Arad 698, față de 635. Aceste cifre arată că sporul național nu vine exclusiv din Capitală, chiar dacă aceasta domină diferența netă.
La celălalt capăt, Prahova a coborât de la 1.236 la 1.091 de dizolvări, Constanța de la 1.812 la 1.688, Brașovul de la 1.363 la 1.254, iar Maramureșul de la 901 la 803. În Mehedinți au fost 184 de cazuri, față de 250, ceea ce corespunde celei mai mari scăderi procentuale dintre județe, de 26,40%. O variație procentuală mare într-un județ cu un număr mic de cazuri nu are aceeași contribuție la total ca o schimbare asemănătoare în București.
Datele ONRC nu includ în acest tabel numărul tuturor firmelor active din fiecare județ. Ca urmare, valorile absolute și procentele de schimbare față de 2025 nu pot fi citite ca rate de dizolvare raportate la populația de întreprinderi. Un județ cu mai multe societăți înregistrate poate avea și mai multe dizolvări fără ca riscul individual al unei firme să fie mai mare. Tabelul arată unde și câte mențiuni au fost înregistrate, nu explică motivele fiecărei decizii.
Ce arată distribuția pe domenii de activitate
Fișierul ONRC separă dizolvările după versiunea clasificării CAEN folosite la înregistrarea firmei. Cea mai mare parte a cazurilor din primele opt luni ale lui 2026, 24.453, figurează încă la versiunea 2008; alte 12.314 sunt înregistrate la versiunea 2025. Versiunile 1998 și 2003 mai însumează 460 de cazuri. Adunate, cele patru grupe dau totalul național de 37.227, astfel că o activitate prezentă în mai multe versiuni nu trebuie tratată ca o singură serie omogenă fără o corespondență între coduri.
În grupa CAEN 2008, comerțul cu ridicata și cu amănuntul, împreună cu repararea autovehiculelor și motocicletelor, are 6.608 dizolvări. Activitățile profesionale, științifice și tehnice au 2.555, construcțiile 2.365, iar transportul și depozitarea 2.108. În aceeași grupă, toate aceste domenii au valori mai mici decât în intervalul comparabil din 2025. Cifrele se referă însă numai la firmele clasificate în versiunea 2008, nu la toate firmele din economia națională care desfășoară activitățile respective.
În grupa CAEN 2025 apar separat 2.816 dizolvări în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, 1.282 în activitățile profesionale, 1.095 în telecomunicații și servicii informatice, 1.071 în transport și depozitare și 991 în construcții. Totalul acestei versiuni a crescut de la 5.388 în 2025 la 12.314 în 2026, în timp ce totalul grupei CAEN 2008 a scăzut de la 30.152 la 24.453. Schimbarea ponderii dintre versiuni împiedică prezentarea variației unei singure grupe drept evoluția completă a unui sector economic.
August și diferența față de insolvență
Doar în august 2026 au fost consemnate 3.198 de dizolvări. Dintre acestea, 674 au fost în București, 167 în Ilfov, 166 în Cluj, 155 în Constanța și 131 în Timiș. Cifra lunară este inclusă în totalul cumulat de 37.227 pentru ianuarie–august; ea nu se adaugă încă o dată la acesta. Tabelul județean publicat pentru această perioadă nu furnizează, în aceeași coloană, un total pentru august 2025 care să permită calcularea directă a unei variații anuale a lunii august.
Dizolvarea nu indică automat un faliment. Potrivit articolului 233 din Legea societăților nr. 31/1990, dizolvarea deschide, ca regulă, procedura lichidării, iar societatea își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării până la terminarea acesteia. Legea prevede și situații în care dizolvarea are loc fără lichidare, precum fuziunea sau divizarea totală. Radierea din registru reprezintă un pas juridic diferit, iar intrarea în insolvență este raportată de ONRC într-o statistică separată.
ONRC a înregistrat 4.782 de profesioniști intrați în insolvență în aceleași opt luni ale anului 2026. Numărul nu poate fi adunat la cele 37.227 de dizolvări ca și cum ar descrie același tip de eveniment sau firme distincte în mod garantat. Seria dizolvărilor arată mențiunile înregistrate în registrul comerțului, în timp ce seria insolvenței urmărește deschiderea unei proceduri cu reguli și condiții proprii.