Companiile industriale din România pot analiza condițiile unei noi licitații europene pentru investiții în căldură de proces cu emisii directe reduse. Comisia Europeană a rezervat un buget planificat de un miliard de euro pentru IF26 Heat Auction, iar pe 5 octombrie 2026 este programată o sesiune națională de informare pentru potențialii solicitanți români. Documentul cu termenii finali a fost publicat la 24 septembrie; apelul pentru depunerea proiectelor este planificat abia pentru decembrie 2026, astfel că bugetul anunțat nu reprezintă finanțări deja atribuite.
Trei bugete pentru temperaturi diferite
Licitația împarte miliardul de euro în trei grupe, în funcție de temperatura căldurii produse și măsurate. Pentru proiectele de temperatură joasă, între 80 și 100 de grade Celsius, sunt prevăzute 100 de milioane de euro. Acestea trebuie să aibă o capacitate termică de cel puțin 5 MW și să folosească pompe de căldură cu un coeficient de performanță mai mare de 1,5, surse regenerabile directe sau căldură nucleară. Alte tehnologii de electrificare nu intră în această grupă.
Grupa de temperatură medie, între 100 și 400 de grade Celsius, are cel mai mare buget, de 600 de milioane de euro, și acceptă proiecte cu minimum 3 MW termici. Pentru temperatura de peste 400 de grade Celsius sunt alocate 300 de milioane de euro, tot cu un prag minim de 3 MW termici. Documentul Comisiei permite transferul sumelor rămase neutilizate între grupe, dar nu transformă cele trei alocări inițiale într-un drept automat pentru vreun solicitant.
Lista tehnologiilor eligibile cuprinde electrificarea căldurii industriale prin pompe de căldură, încălzire electrică prin rezistență, stocare termică, încălzire electromagnetică sau cu plasmă. Sunt incluse căldura solară termică, cea geotermală și, pentru prima dată în această licitație, unele tehnologii nucleare inovatoare. Pot intra și proiecte hibride care combină soluțiile admise. Sprijinul vizează căldura folosită în procese de fabricație, de exemplu în industria chimică, alimentară, a hârtiei, a oțelului sau a cimentului, nu încălzirea obișnuită a clădirilor.
Plata depinde de căldura produsă și verificată
Finanțarea este concepută ca o primă fixă pentru reducerea emisiilor directe de dioxid de carbon, calculată pe baza cantității de căldură industrială eligibilă produsă efectiv. Solicitantul indică în ofertă subvenția cerută pe MWh termic, capacitatea instalației și producția medie anuală estimată. Formularul transformă valoarea cerută într-un preț pe tonă de CO2 evitată, folosind factorul standard stabilit în documentul licitației. Plățile se pot întinde pe cel mult cinci ani de la intrarea proiectului în exploatare.
O ofertă nu câștigă numai prin faptul că folosește o tehnologie eligibilă. În interiorul fiecărei grupe, proiectele care îndeplinesc cerințele sunt ordonate după prețul cerut pe tona de CO2, de la cel mai mic la cel mai mare, după aplicarea eventualului bonus de clasare. Mecanismul este de tipul „plată conform propriei oferte”: sprijinul aferent unui proiect selectat se bazează pe prețul propus de acel proiect, nu pe o subvenție uniformă stabilită pentru toate instalațiile.
Pentru soluții care reduc presiunea asupra sistemului electric este prevăzut un bonus de 25% la prețul folosit exclusiv pentru clasarea ofertelor. Pot îndeplini condițiile proiectele cu stocare nouă suficientă pentru a înlocui 20% din consumul de electricitate din rețea sau din necesarul de căldură timp de patru ore, cele cu pompe de căldură care respectă pragul de performanță ori cele cu surse regenerabile directe sau nucleare. Bonusul de clasare nu înseamnă că beneficiarul primește automat cu 25% mai mulți bani. Pentru proiectele care nu solicită acest bonus, cantitatea subvenționabilă la depunere este limitată la echivalentul a 70% din orele anuale la capacitate nominală.
Praguri de investiție și obligații ale proiectelor
Documentul stabilește o investiție minimă de 2,5 milioane de euro și cere ca noua capacitate termică să fie instalată într-un singur amplasament; combinarea virtuală a unor instalații aflate în locuri diferite nu este admisă. Valoarea maximă a grantului pentru o ofertă este de 100 de milioane de euro la temperatură joasă sau medie și de 250 de milioane de euro la temperatură înaltă. Proiectele trebuie să fie localizate în Spațiul Economic European, din care România face parte, iar evaluarea maturității tehnice, financiare și operaționale este eliminatorie.
Solicitanții trebuie să pregătească, între altele, un studiu de fezabilitate, un buget detaliat, un calendar de implementare și o strategie credibilă pentru autorizații și racordarea la rețea, dacă proiectul folosește electricitate din aceasta. Pentru proiectele invitate la pregătirea contractului este prevăzută o garanție de finalizare de 6% din valoarea maximă a grantului. Termenii indică cel mult doi ani și jumătate de la semnarea contractului pentru închiderea finanțării și cel mult cinci ani pentru intrarea în exploatare.
După pornirea instalației, căldura produsă trebuie măsurată și verificată periodic de un terț independent pentru ca plățile să poată fi efectuate. Comisia cere un sistem de management conform EMAS sau ISO 50001 și echipamente de măsură calibrate. Această condiție face diferența dintre producția estimată în ofertă și cantitatea reală pentru care se poate cere sprijinul. Nerespectarea unor obligații poate reduce finanțarea sau poate duce la încetarea acordului, în condițiile documentului.
Ce se întâmplă în România pe 5 octombrie
Sesiunea națională de informare înscrisă de Comisia Europeană pentru România la 5 octombrie face parte dintr-o serie de webinare organizate în octombrie de punctele naționale de contact ale Fondului pentru inovare. Ea permite potențialilor solicitanți să clarifice condițiile înaintea deschiderii apelului. Participarea la o prezentare nu echivalează cu depunerea unei oferte și nici cu aprobarea unui proiect; potrivit calendarului Comisiei, apelul ar urma să se deschidă în decembrie 2026 și să se închidă în februarie 2027.
Ediția precedentă a licitației pentru căldură industrială a primit 85 de oferte și a selectat 65 de proiecte pentru pregătirea contractelor, cu un buget solicitat cumulat de 397 de milioane de euro. Selecția pentru pregătirea contractului nu este identică cu plata grantului. Termenii publicați pentru ediția 2026 ajută firmele să își pregătească propunerile, însă Comisia precizează că documentele oficiale ale apelului, când acesta va fi lansat, vor avea prioritate dacă apar diferențe față de termenii prezentați acum.