Banca Mondială estimează că economia României se va contracta cu 0,5% în 2026, după o creștere de 0,7% în 2025. Noua evaluare, publicată la 6 octombrie în raportul pentru Europa și Asia Centrală, leagă scăderea de consolidarea fiscală, costurile mai mari ale energiei și diminuarea cheltuielilor de consum. Pentru 2027 și 2028, instituția prognozează revenirea la creștere, cu rate de 1,7% și, respectiv, 2%.
Ce arată prognoza pentru România
Estimarea de minus 0,5% se referă la variația anuală a produsului intern brut real, adică la activitatea economică ajustată pentru modificările de preț. Ea nu reprezintă un rezultat definitiv pentru anul 2026. Raportul Băncii Mondiale distinge în tabelul principal între valorile aferente anilor trecuți, estimarea pentru 2026 și prognozele pentru următorii doi ani. Pentru România, seria prezentată este de 2,3% în 2023, 0,9% în 2024 și 0,7% în 2025, urmată de minus 0,5% în 2026.
Diferența dintre 2025 și estimarea pentru 2026 este de 1,2 puncte procentuale. O economie care a crescut cu 0,7% într-un an și ar scădea cu 0,5% în anul următor ar trece de la avans slab la contracție în termeni reali. Tabelul nu spune că toate sectoarele vor înregistra aceeași evoluție și nici că fiecare trimestru din 2026 va avea o scădere; cifra este o estimare pentru ansamblul anului.
Comparația regională arată o situație diferită în celelalte economii din grupul Europei Centrale folosit de raport. Banca Mondială estimează pentru 2026 o creștere de 2,6% în Bulgaria, 2,2% în Croația și 3,6% în Polonia. Media grupului, din care face parte și România, este de 2,5%. Pentru întreaga regiune Europa și Asia Centrală, estimarea este de 2,2%, după 2,6% în 2025. Aceste cifre sunt rate de creștere reală a PIB, nu comparații ale nivelului absolut de trai sau ale mărimii economiilor.
Consumul și costurile energiei
În analiza dedicată Europei Centrale, Banca Mondială arată că măsurile de consolidare fiscală și costurile mai mari ale energiei au redus puternic cheltuielile de consum din România. Raportul pune această evoluție în legătură directă cu estimarea de contracție a PIB. Graficul comparativ din document arată că reziliența consumului observată în alte țări din grup nu se regăsește în aceeași măsură în România.
Consumul gospodăriilor contează pentru evoluția economiei deoarece cumpărăturile de bunuri și servicii susțin vânzările companiilor, comenzile către furnizori și activitatea din distribuție. Dacă volumul cumpărăturilor se reduce, efectul poate apărea în mai multe ramuri ale economiei. Raportul nu atribuie însă întregul minus de 0,5% unui singur tip de cheltuială și nu oferă, în tabelul de sinteză, o descompunere numerică a contribuției fiecărei componente a PIB pentru România.
La nivel regional, studiul constată o încetinire a creșterii consumului în 2026, pe fondul avansului mai moderat al salariilor reale. Pentru România, documentul notează și înghețarea salariilor din sectorul public ca parte a consolidării fiscale. Această informație descrie una dintre măsurile care influențează veniturile gospodăriilor, dar nu trebuie confundată cu o înghețare a tuturor salariilor din economie.
Deficitul bugetar și investițiile publice
Banca Mondială descrie ajustarea fiscală a României drept cea mai amplă din regiunea analizată. Potrivit estimării sale, deficitul bugetar ar urma să se reducă în 2026 cu aproape două puncte procentuale, până la aproximativ 6% din PIB. Instituția leagă această reducere de măsurile privind veniturile bugetare și de controlul mai strict al cheltuielilor curente. Nivelul de 6% este o proiecție din raport, nu execuția bugetară finală a anului.
Reducerea deficitului și scăderea activității economice apar simultan în scenariul instituției. Ajustarea bugetară poate tempera cererea într-o perioadă în care prețurile energiei pun presiune pe gospodării și firme. Raportul prezintă această combinație ca explicație a prognozei negative pentru România, în timp ce alte state din Europa Centrală continuă să aibă, potrivit estimărilor, creștere economică pozitivă.
Pe partea de investiții, documentul indică totuși o valoare ridicată a investițiilor publice din România: aproximativ 8% din PIB. Peste 70% din cheltuielile pentru aceste investiții ar fi finanțate din fonduri ale Uniunii Europene, conform raportului. Procentele au baze diferite: primul raportează investițiile publice la PIB, iar al doilea arată partea fondurilor europene în cheltuielile de investiții. Ele nu trebuie adunate și nu înseamnă că fondurile europene acoperă 70% din întregul buget public.
Această distincție explică de ce documentul poate anticipa simultan restrângerea deficitului și menținerea unui volum important de investiții. Cheltuielile curente sunt supuse unui control mai strict, în timp ce finanțarea europeană susține o parte mare a proiectelor de investiții. Realizarea efectivă a acestor proiecte și calendarul plăților nu sunt echivalente cu prognoza pentru întregul an, astfel că estimarea rămâne dependentă de execuția viitoare.
Revenirea anticipată după 2026
Pentru 2027, tabelul Băncii Mondiale indică o creștere reală a PIB României de 1,7%, iar pentru 2028 una de 2%. Media aritmetică a celor două rate este de aproximativ 1,9% pe an. Raportul asociază revenirea din acești ani cu redresarea veniturilor reale și cu reducerea inflației, dar avertizează că măsurile de consolidare fiscală continuă să limiteze cererea internă.
Prognoza nu descrie o recuperare instantanee a activității economice pierdute în 2026. O rată de creștere pozitivă în 2027 se calculează față de nivelul PIB din 2026, care în scenariul Băncii Mondiale ar fi mai mic decât cel din anul precedent. Pentru a compara nivelurile economiei de la un an la altul trebuie urmărită întreaga succesiune a ratelor anuale, nu doar procentul pozitiv al unui singur an.
Pentru regiunea Europa și Asia Centrală, instituția proiectează un avans de 2,4% în 2027 și de 2,6% în 2028. România ar rămâne, potrivit acestor valori, sub media regională în ambii ani. În interiorul Europei Centrale, raportul estimează pentru 2027 creșteri de 2,6% în Bulgaria, 2,1% în Croația și 2,9% în Polonia; aceste comparații arată că revenirea anticipată pentru România pornește de la o bază mai slabă.
Raportul din octombrie 2026 este o evaluare făcută înainte de încheierea anului și poate fi revizuită când apar noi date despre producție, consum, prețuri, buget și comerț exterior. Pentru România, cifrele-cheie din document rămân estimarea de minus 0,5% pentru 2026, deficitul proiectat la aproximativ 6% din PIB și prognozele de creștere de 1,7% și 2% pentru următorii doi ani.