Producția serviciilor din România a scăzut cu 1,6% în iulie 2026 față de iunie, după ajustarea pentru calendar și sezonalitate, arată datele publicate de Eurostat la 7 octombrie. Față de iulie 2025, reducerea a fost de 4,6%. În același timp, serviciile din Uniunea Europeană au crescut cu 0,3% de la o lună la alta și cu 1,5% față de aceeași lună a anului trecut. Indicatorul măsoară volumul activității din anumite ramuri ale serviciilor, nu cifra de afaceri nominală a întregii economii.
Comparațiile lunară și anuală arată două aspecte ale aceleiași raportări. Minusul de 1,6% pune iulie lângă iunie 2026, ambele luni fiind ajustate pentru variațiile obișnuite ale calendarului. Minusul de 4,6% compară iulie 2026 cu iulie 2025 și folosește seria ajustată calendaristic. România se află între statele cu cele mai mari scăderi anuale ale indicelui, în timp ce media europeană a rămas pozitivă.
Scăderea din iulie după două luni de creștere
Seria lunară publicată de Eurostat indică pentru România o creștere de 3,9% în mai și de 0,6% în iunie, urmate de scăderea de 1,6% din iulie. În aprilie fusese consemnat un minus de 0,8%, iar în martie un plus de 1,4%. Aceste procente se raportează fiecare la luna precedentă. O creștere într-o lună nu este, prin ea însăși, o comparație favorabilă cu aceeași lună a anului trecut.
Indicele ajustat al volumului serviciilor din România era de 131,5 puncte în iunie și de 129,4 puncte în iulie, cu anul 2021 fixat la 100. Scăderea dintre cele două valori corespunde variației lunare de minus 1,6%, după rotunjire. În mai, indicele fusese 130,7 puncte, astfel că nivelul din iulie se situa și sub cel din mai. Nivelul indicelui nu exprimă miliarde de lei și nu reprezintă numărul firmelor active.
Pentru ansamblul Uniunii Europene, indicele ajustat a crescut de la 118,9 puncte în iunie la 119,2 în iulie. Zona euro a trecut de la 118,4 la 118,9 puncte, echivalentul unui avans lunar de 0,4%. În ambele agregate europene, iulie a inversat scăderea de 0,3% din iunie. România a avut direcția opusă în iulie: coborâre lunară, după plusul de 0,6% din iunie.
Variația românească de minus 1,6% nu a fost cea mai severă din tabelul lunar. Ungaria a raportat minus 4,5%, Danemarca minus 3,1%, iar Slovenia minus 2,7%. Au existat și creșteri importante: Luxemburg plus 7,6%, Grecia plus 5,1% și Suedia plus 1,5%. Clasamentul este calculat numai pentru statele cu date disponibile, iar amplitudinea unui procent lunar nu arată dimensiunea absolută a sectorului în fiecare economie.
România, aproape de capătul clasamentului anual
În comparația cu iulie 2025, România a înregistrat minus 4,6%. Dintre statele pentru care Eurostat prezintă această rată, numai Ungaria a avut o scădere mai mare, de 5,4%. Danemarca a urmat cu minus 4,1%. La polul opus, Grecia a consemnat plus 16,1%, Slovacia plus 8,7%, iar Estonia plus 8,0%. Media UE și media zonei euro au fost ambele de plus 1,5%.
Seria anuală a României a oscilat în lunile precedente. Eurostat arată minus 5,0% în februarie, minus 2,2% în martie și minus 5,9% în aprilie. În mai, scăderea se redusese la 0,7%, iar iunie a adus o creștere anuală de 1,2%. Revenirea la minus 4,6% în iulie arată că rezultatul pozitiv din iunie nu s-a menținut în luna următoare. Fiecare rată anuală privește o lună separată, comparată cu luna omoloagă din 2025.
Pentru UE, evoluția anuală din iulie a rămas pozitivă, la plus 1,5%, după plus 1,5% și în iunie. Zona euro a avut, la rândul ei, plus 1,5% în iulie, după plus 1,3% în iunie în seria revizuită. Astfel, ecartul dintre România și agregatul UE în iulie a fost de 6,1 puncte procentuale pentru variația anuală: minus 4,6% față de plus 1,5%. Diferența de ritm nu este o diferență între nivelurile absolute ale producției.
Ce cuprinde indicatorul european
Eurostat definește indicele producției serviciilor drept un indicator lunar al modificării volumului activității. În raportarea sa sunt incluse transportul și depozitarea, hotelurile și restaurantele, informațiile și comunicațiile, activitățile imobiliare, cele profesionale, științifice și tehnice, precum și serviciile administrative și de suport. Serviciile financiare și serviciile publice sunt excluse. Prin urmare, minusul de 4,6% nu poate fi atribuit automat băncilor, spitalelor publice sau tuturor serviciilor prestate în România.
Comunicatul prezintă defalcări pe ramuri pentru UE și zona euro, dar tabelul principal nu atribuie acestor ramuri procente individuale pentru România. În UE, volumul serviciilor profesionale, științifice și tehnice a crescut cu 1,0% în iulie față de iunie. Informațiile și comunicațiile, precum și cazarea și alimentația publică au avansat cu câte 0,5%. Activitățile imobiliare și serviciile administrative și de suport au crescut cu câte 0,3%, în timp ce transportul și depozitarea au scăzut cu 0,1%.
Pe comparația anuală, informațiile și comunicațiile au avut în UE un plus de 3,2%, transportul și depozitarea de 1,6%, iar activitățile profesionale, științifice și tehnice de 1,3%. Cazarea și alimentația publică au urcat cu 0,7%, serviciile administrative și de suport cu 0,9%, iar activitățile imobiliare cu 0,2%. Acestea sunt ritmuri pentru agregatul UE și explică rezultatul european de ansamblu; ele nu identifică ramura care a generat scăderea serviciilor din România.
Eurostat calculează agregatele UE și ale zonei euro din seriile naționale ajustate, iar pentru observațiile recente lipsă poate folosi estimări. Instituția a revizuit, față de comunicatul precedent, scăderea lunară a UE pentru iunie de la 0,2% la 0,3%; rata anuală a zonei euro pentru iunie a fost revizuită de la plus 1,5% la plus 1,3%. Datele pentru iulie sunt primele estimări publicate în această rundă, iar următoarea raportare a producției serviciilor este programată de Eurostat pentru 9 noiembrie 2026.