Șantierul naval din Mangalia a fost adjudecat la licitația din 9 octombrie 2026 de Rheinmetall Real Estate România SRL, pentru 138.034.320,47 euro fără TVA. CITR, lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia, a comunicat rezultatul procedurii în aceeași zi. Este o schimbare concretă față de lunile în care grupul german anunța doar că analizează preluarea. Adjudecarea stabilește câștigătorul licitației și prețul, însă anunțul nu oferă un calendar complet al transferului, al investițiilor sau al reluării producției.
Ce a confirmat licitația
CITR a identificat compania cumpărătoare drept Rheinmetall Real Estate România SRL și a indicat suma exactă, exclusiv TVA. Rotunjită, valoarea este 138,03 milioane de euro. Formula „fără TVA” este importantă: ea nu reprezintă suma totală cu taxele eventual aplicabile și nu trebuie confundată cu bugetul de modernizare a șantierului. Comunicarea privind licitația privește valorificarea activului aflat în procedura administrată de lichidator. Nu spune câți bani vor fi investiți ulterior în utilaje sau câte contracte comerciale are deja noul proprietar.
Lichidatorul a descris vânzarea drept un pas care face posibilă reluarea activității. Aceasta este o perspectivă a procedurii, nu o dovadă că activitatea de construcție navală s-a reluat în 9 octombrie. Pentru o unitate industrială de dimensiunea celei din Mangalia, reluarea operațiunilor presupune comenzi, personal, echipamente funcționale și finanțare. Datele publice despre licitație nu fixează termene verificabile pentru fiecare dintre aceste componente. Rezultatul permite însă identificarea cumpărătorului și a prețului de la care pot fi evaluate etapele următoare.
De la insolvență la vânzare
Tribunalul Constanța a deschis procedura de insolvență a Damen Shipyards Mangalia în iunie 2024, iar CITR a fost numit atunci administrator judiciar. În documentația sa de la acel moment, CITR descria șantierul ca societate rezultată din asocierea Damen cu statul român și amintea că activitatea de construcție navală la Mangalia începuse în 1976. Unitatea a trecut ulterior prin etapa Daewoo, apoi prin preluarea participației Daewoo de către Damen la sfârșitul lui 2017 și a controlului operațional în 2018. Acest istoric explică de ce licitația de acum privește un activ industrial cu infrastructură și experiență anterioară, nu înființarea unui șantier nou.
În comunicatul din 9 octombrie, Guvernul arată că dificultățile financiare au dus la faliment și la disponibilizarea a aproape 1.000 de angajați. Cifra descrie pierderea de personal din perioada anterioară vânzării. Ea nu reprezintă numărul de posturi create prin licitație. Anunțurile despre viitoare angajări trebuie separate de contractele de muncă încheiate efectiv, iar comunicatul CITR despre rezultat nu cuantifică o recuperare imediată a locurilor de muncă.
Ce intenționa Rheinmetall înainte de adjudecare
Într-un comunicat din mai 2026, grupul german Rheinmetall arăta că analizează preluarea șantierului împreună cu compania elvețiană MSC. Planul descris atunci viza un centru cu utilizare dublă, pentru construcții navale militare și civile. Rheinmetall vorbea despre modernizarea capacităților existente, folosirea experienței locale, formare profesională și atragerea unor programe europene și internaționale. Acestea erau intenții prezentate în perioada evaluării unei preluări. Licitația din octombrie confirmă cumpărătorul, dar comunicatul anterior nu devine automat un contract ferm pentru fiecare investiție ori parteneriat menționat în el.
Grupul preciza în mai că dezvoltarea operațiunilor ar putea depăși cele patru nave militare discutate atunci. Rheinmetall își prezenta divizia Naval Systems ca participant la programe navale pentru Germania și considera că experiența ei ar putea fi folosită la Mangalia. Proiecțiile privind mii de locuri de muncă pe termen lung și un centru de formare erau formulate ca posibilități, nu ca rezultate obținute. Pentru a măsura ulterior schimbarea, reperele vor fi contractele semnate, lucrările realizate și personalul efectiv angajat, nu numai intențiile din comunicatul de dinaintea licitației.
Comunicatul Rheinmetall mai arăta că grupul era deja prezent în România din 2024 printr-o companie din Mediaș și prin proiectul fabricii de pulberi din Victoria. Activitatea unui șantier naval este însă distinctă de aceste proiecte. Prezența anterioară a grupului în țară nu înseamnă că unitatea de la Mangalia funcționa în octombrie sub conducerea sa înaintea rezultatului licitației.
Guvernul leagă șantierul de industria de apărare
După comunicarea câștigătorului, Guvernul a salutat preluarea și a asociat relansarea șantierului cu consolidarea industriei de apărare de la Marea Neagră. Executivul a spus că investițiile planificate de Rheinmetall ar putea permite reluarea activității și noi locuri de muncă. Aceste efecte sunt obiectivele declarate ale proiectului, nu indicatori realizați la data adjudecării. Distincția contează mai ales pentru salariații afectați de oprirea activității și pentru furnizorii care așteaptă comenzi verificabile.
Guvernul a legat proiectul și de programul european SAFE, destinat finanțării unor achiziții de apărare. Ministerul Apărării a anunțat în mai un contract de 920 de milioane de euro, fără TVA, cu NVL B.V. & Co. KG, parte a grupului Rheinmetall, pentru două nave de patrulare maritimă și două vedete de intervenție pentru scafandri. Valoarea acestui contract nu este prețul șantierului: cele 920 de milioane se referă la programul navelor, iar 138,03 milioane de euro reprezintă prețul comunicat pentru activele adjudecate la licitație. Cele două sume au obiecte diferite și nu trebuie prezentate drept o singură investiție.
Rheinmetall Real Estate România SRL este entitatea nominalizată în anunțul de vânzare; comunicatul despre licitație nu oferă detalii despre rolul final al MSC, menționată în planul grupului din mai. De asemenea, CITR nu a anunțat odată cu rezultatul numărul de nave civile contractate ori capacitatea de producție programată pentru primul an. Comunicarea din 9 octombrie stabilește câștigătorul procedurii și prețul fără TVA, dar nu include un raport de producție al șantierului sub noul cumpărător.