O gospodărie din România a avut, în medie, venituri totale de 9.444 de lei pe lună și cheltuieli totale de 8.015 lei pe lună în primul trimestru din 2026, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate pe 25 septembrie. Cheltuielile au reprezentat 84,9% din veniturile totale. Indicatorii descriu media tuturor gospodăriilor cuprinse în cercetare și includ atât fluxuri bănești, cât și evaluarea unor bunuri și servicii în natură; ei nu sunt salariul net sau bugetul disponibil al unei familii anume.
Raportarea trimestrială face referire la perioada ianuarie–martie 2026. Valorile medii pe persoană au fost de 3.908 lei pentru venituri și 3.316 lei pentru cheltuieli. Pentru comparațiile între trimestre și ani, INS folosește sume nominale, neajustate în această comunicare cu evoluția prețurilor. O creștere nominală a veniturilor nu demonstrează, prin ea însăși, o creștere a puterii de cumpărare. De asemenea, mediile pe gospodărie și pe persoană au baze diferite și nu trebuie prezentate ca două venituri primite în paralel de fiecare membru al familiei.
Veniturile au evoluat diferit pe gospodărie și pe persoană
Față de trimestrul al patrulea din 2025, veniturile totale medii lunare au scăzut nominal cu 0,9% pe gospodărie, în timp ce valoarea pe persoană a crescut cu 2%. Comparația cu primul trimestru din 2025 arată o creștere de 3,2% pe gospodărie și de 6,1% pe persoană. Diferența dintre cele două serii reflectă și modul în care se schimbă mărimea medie a gospodăriei din eșantion; nu este o contradicție între datele publicate de INS.
Din cele 9.444 de lei venit total mediu lunar pe gospodărie, 8.996 de lei au fost venituri bănești, iar 448 de lei venituri în natură. Veniturile bănești au crescut cu 0,6% față de trimestrul anterior, în vreme ce componenta în natură s-a redus cu 23,7%. Tocmai această reducere ajută la explicarea faptului că venitul bănesc mediu a crescut trimestrial, dar totalul venitului pe gospodărie, care include și bunurile evaluate în natură, a scăzut ușor.
Venitul în natură nu reprezintă numerar depus într-un cont. INS include aici, între altele, valoarea unor drepturi primite în natură și a produselor agroalimentare sau nealimentare consumate din resursele proprii ale gospodăriei. Pentru primul trimestru din 2026, această componentă reprezenta 4,7% din venitul total mediu; în trimestrul anterior, ponderea fusese de 6,2%. Comparațiile care privesc numai banii efectiv încasați trebuie, prin urmare, să folosească seria veniturilor bănești, nu totalul de 9.444 de lei.
Salariile brute și celelalte drepturi salariale au furnizat, în medie, 6.682 de lei lunar pe gospodărie, sau 70,8% din veniturile totale. În trimestrul al patrulea din 2025, ponderea lor fusese de 68,1%. Prestațiile sociale au contribuit cu 1.999 de lei pe gospodărie și cu 21,2% din total, față de 20% în trimestrul anterior. Acești indicatori sunt medii pentru toate gospodăriile din cercetare; nu înseamnă că fiecare gospodărie a primit simultan salarii și prestații sociale la valorile indicate.
Cheltuielile totale au scăzut trimestrial, dar au crescut anual
Cheltuielile totale medii lunare, de 8.015 lei pe gospodărie, au fost cu 346 de lei sub nivelul din ultimul trimestru al anului trecut. Raportat la primul trimestru din 2025, nivelul lor a fost însă cu 4,5% mai mare. Pe persoană, cheltuielile au crescut anual cu 7,5%. Compararea cu trimestrul precedent și compararea cu aceeași perioadă din anul anterior răspund la întrebări diferite: prima surprinde schimbarea de la un sezon la altul, iar a doua apropie două intervale similare din calendar.
În structura cheltuielilor totale, consumul gospodăriilor a însumat în medie 4.644 de lei lunar, adică 58% din total. În acest indicator intră cheltuielile bănești pentru consum și contravaloarea consumului din resurse proprii. Alte 2.972 de lei lunar, reprezentând 37,1% din cheltuielile totale, au fost transferuri către administrația publică și fondurile publice sau private de asigurări sociale, sub formă de impozite, contribuții, cotizații și taxe. Activitățile de producție ale gospodăriei au însumat încă 99 de lei pe lună, sau 1,2% din total.
Cheltuielile bănești au fost de 7.652 de lei lunar pe gospodărie și de 3.166 de lei pe persoană, cu 3% sub nivelul pe gospodărie din trimestrul al patrulea din 2025. În schimb, evaluarea consumului de produse din resurse proprii a fost de 363 de lei pe gospodărie, cu 23,2% mai puțin decât în trimestrul anterior. Aceste două componente arată de ce „cheltuieli totale” nu înseamnă exclusiv cumpărături plătite cu numerar sau cardul: o parte reprezintă produse consumate direct din producția gospodăriei.
Diferența aritmetică dintre veniturile totale medii și cheltuielile totale medii este de 1.429 de lei pe lună pe gospodărie. Ea nu poate fi prezentată automat drept economisire în numerar, deoarece ambele totaluri includ evaluări în natură, iar distribuția este o medie statistică. În plus, o gospodărie individuală poate avea venituri și cheltuieli foarte diferite de aceste valori. Datele publicate aici nu arată câte familii au reușit să economisească și nici suma efectiv depusă în bănci.
Alimentele și locuința în bugetul de consum
În clasificarea cheltuielilor de consum, alimentele și băuturile nealcoolice au avut o valoare medie de 1.456 de lei pe gospodărie pe lună. Ele au reprezentat 31,4% din cheltuielile de consum, nu din toate cheltuielile gospodăriei. Ponderea era cu 0,5 puncte procentuale sub cea din trimestrul al patrulea din 2025. Această categorie include produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice conform clasificării utilizate de INS.
Pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, gospodăriile au cheltuit în medie 943 de lei pe lună, adică 20,3% din consum. Ponderea a fost cu 3,4 puncte procentuale peste cea din trimestrul anterior. Astfel, cele două categorii, alimente și costuri ale locuinței, au absorbit împreună puțin peste jumătate din cheltuielile medii de consum. Această adunare se referă la proporțiile din consum, nu la proporția din întregul venit de 9.444 de lei.
Mobilierul, dotarea și întreținerea locuinței au reprezentat 317 lei pe gospodărie lunar, cu o pondere de 6,8% din consum. Transportul a însumat 312 lei și îmbrăcămintea plus încălțămintea 311 lei; fiecare dintre aceste două categorii avea o pondere rotunjită de 6,7%. Educația figura cu 23 de lei lunar pe gospodărie, adică 0,5% din consumul mediu. Media mică nu este costul școlar al unei familii care plătește cursuri, ci rezultatul împărțirii cheltuielilor acestei categorii la toate gospodăriile din cercetare.
Decalajele dintre orașe și sate
Venitul total mediu lunar al unei gospodării urbane a fost de 10.496 de lei în primul trimestru, de aproximativ 1,3 ori nivelul rural. Calculat pe persoană, venitul urban a ajuns la 4.676 de lei, de 1,5 ori nivelul din mediul rural. Cheltuielile urbane au fost, în medie, 8.839 de lei pe gospodărie și 3.938 de lei pe persoană. INS indică un nivel urban de aproximativ 1,3 ori mai mare pe gospodărie și 1,5 ori mai mare pe persoană decât în mediul rural.
Structura diferă, la rândul ei, între cele două medii. În urban, salariile brute și alte drepturi salariale reprezentau 74,2% din veniturile totale, cu nouă puncte procentuale peste ponderea rurală. În rural, prestațiile sociale furnizau 22,4% din venituri, cu două puncte procentuale peste ponderea urbană, iar veniturile în natură aveau o pondere de 7,6%, de aproximativ două ori și jumătate pe cea din urban. Aceste diferențe arată compoziția veniturilor medii, fără a descrie situația fiecărei familii din oraș sau de la sat.