Companiile de stat cu pierderi ar urma să fie evaluate independent și să primească un rating public de la A la E, potrivit programului depus la Parlament pe 26 septembrie. Pentru calificativele D și E, documentul propune o decizie de redresare, parteneriat sau lichidare în maximum șase luni de la publicarea raportului.
Planul prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan separă evaluarea performanței de justificarea serviciului public. Trei ani consecutivi de pierderi ar declanșa ieșirea din portofoliul statului dacă nu există un contract de serviciu public care să justifice continuarea activității. Aceasta este o regulă propusă în programul de guvernare, nu anunțul închiderii unor companii nominalizate sau o decizie deja luată pentru întregul portofoliu.
Evaluarea ar determina traseul fiecărei companii
Pentru societățile aflate în subordinea administrației centrale, documentul stabilește un interval de 12 luni pentru încadrarea printr-o decizie motivată și publică. Opțiunile sunt păstrarea în proprietatea statului și dezvoltarea strategică, listarea la bursă, privatizarea sau concesionarea, funcționarea ca monopol natural cu contract de serviciu public și închiderea ordonată. Lipsa unei decizii în termen ar trebui raportată public, împreună cu motivul întârzierii.
Întreprinderile publice locale cu pierderi în doi ani consecutivi, începând cu 2025, ar intra într-o analiză monitorizată de autoritățile tutelare. Scopul indicat este restructurarea și eliminarea pierderilor. Programul tratează separat această monitorizare locală și clasificarea companiilor din administrația centrală, deși ambele fac parte din reforma întreprinderilor publice.
Scala de rating propusă pornește de la A, pentru performanță solidă fără sprijin public. B indică echilibru și risc redus, iar C desemnează o companie vulnerabilă care necesită monitorizare activă. D înseamnă pierderi structurale cu posibilitate de redresare doar printr-un plan asumat, în timp ce E ar identifica o societate neviabilă, fără perspectivă de redresare.
Pentru ultimele două calificative, termenul de șase luni se calculează de la publicarea raportului. Documentul prevede trei tipuri de decizie: redresare cu plan, parteneriat public-privat sau lichidare. Nu fixează o singură soluție pentru toate firmele cu pierderi și nu echivalează automat un an financiar negativ cu obligația de închidere.
Analiza de redresare ar include mandatul societății, structura și competențele conducerii, indicatorii de performanță, necesarul de finanțare și alternativele proprietarului. Ar fi evaluate și rolul strategic, obligațiile de serviciu public și expunerea bugetară. În consiliile companiilor aflate în dificultate ar putea fi selectați administratori cu experiență în restructurare, finanțare și transformare operațională.
Companiile cu capital propriu negativ ar urma să fie închise cu un plan social numai dacă analiza confirmă imposibilitatea redresării. Această condiție este distinctă de simpla existență a capitalurilor negative și se aplică, în formula documentului, indiferent de calificativul primit. Programul nu publică în această secțiune o listă de societăți care îndeplinesc condiția.
Metodologia de acordare a ratingurilor ar fi aprobată de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, AMEPIP. Evaluările ar reveni experților independenți, iar pentru societățile clasate D sau E autoritatea tutelară ar trebui să aprobe soluția în termenul stabilit. Indicatorii propuși urmăresc evaluarea tuturor companiilor eligibile și adoptarea la timp a deciziilor pentru cele două calificative.
În detalierea privind capitalurile negative, programul propune instituirea obligației reprezentanților statului în adunarea generală a acționarilor de a solicita deschiderea procedurii generale a insolvenței. Redresarea sau lichidarea ar urma astfel traseul legal, sub supravegherea judecătorului. Textul formulează această obligație ca măsură de implementat, distinctă de analiza economică și de planul social.
Sprijinul financiar ar trebui însoțit de un plan de viabilitate
Capitalizările, garanțiile și conversiile de creanțe ar necesita un plan de viabilitate, un termen și un responsabil nominal. În relațiile dintre companiile statului ar urma să fie aplicată regula creditorului privat. Restanțele tolerate ar fi raportate drept subvenții, astfel încât susținerea financiară să fie evidențiată în rezultatele publicate, nu doar în transferurile explicite de la buget.
Documentul cere prezentarea rezultatului fiecărei companii înainte și după subvenții și auditarea activelor. Pentru vânzări, listări sau parteneriate propune procese competitive, evaluare independentă și publicarea rezultatului. Condițiile indicate sunt evitarea vânzării sub valoarea de piață, neutilizarea listării pentru acoperirea deficitelor curente și păstrarea unui operator pentru serviciile esențiale.
Programul prevede și reducerea subvențiilor împreună cu creșterea eficienței. În capitolul ajutoarelor de stat, subvențiile de exploatare sunt legate de contracte de serviciu public cu costuri comparate european. Ajutorul de salvare este descris ca fiind acordat o singură dată și însoțit de un plan de restructurare bancabil aprobat.
Conducerea și beneficiile ar urma să fie verificate separat
Noile contracte de mandat pentru administratori, supraveghetori și conducerea executivă ar include evaluare anuală. Indicatorii financiari și nefinanciari ar trebui adaptați sectorului și publicați într-un tablou de bord deschis. Indemnizațiile fixe și variabile, componența consiliilor și durata mandatelor ar deveni informații publice, iar neîndeplinirea indicatorilor ar putea conduce la demitere.
Documentul propune consilii și comitete mai mici, cu selecție legală și transparentă, precum și eliminarea provizoratelor de peste șapte luni până la sfârșitul lui 2026. Este termenul invocat în program prin trimitere la legislația de guvernanță corporativă. Reforma nu este prezentată ca o înlocuire imediată, în bloc, a tuturor administratorilor.
Necesarul de personal și costurile ar fi analizate periodic, cu planuri de eficientizare pentru supraîncadrare sau productivitate redusă. Programul propune publicarea anuală a numărului de angajați, a costului salarial, a productivității și a contractelor colective. Aceste date ar completa tabloul de bord național destinat conducerilor, în care ar fi prezentat gradul de îndeplinire a indicatorilor de performanță.
În companiile deținute integral de stat este propusă oprirea celui de-al treisprezecelea și celui de-al paisprezecelea salariu, a bonusurilor și decontărilor nejustificate și a unor beneficii de sărbători. Aplicarea ar începe cu primul exercițiu bugetar complet, după auditul juridic al contractelor colective în vigoare. Reducerile de personal sunt prevăzute acolo unde se justifică, împreună cu publicarea contractelor colective, cheltuielilor și bugetelor.
Pentru RA-APPS, programul propune valorificarea competitivă a activelor subutilizate și separarea contabilă a serviciului public de activitatea comercială. La Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, recuperarea creanțelor istorice ar fi separată instituțional de valorificarea activelor. Rezultatele companiilor ar trebui publicate anual pe site-urile proprii și centralizat la AMEPIP, inclusiv situația înainte și după subvenții.