Programul depus la Parlament pe 26 septembrie propune începerea listărilor unor companii de stat la BVB în 2027 și facilitarea accesului firmelor private la piața de capital. Documentul include o piață de creștere pentru IMM-uri, sprijin pentru pregătirea ofertelor și un rol mai mare al investitorilor instituționali.
Planul prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan descrie măsuri pentru diversificarea finanțării companiilor, complementare creditului bancar. Nu constituie un prospect de ofertă și nu anunță prețuri, volume de acțiuni sau perioade de subscriere. Calendarul politic indicat în document trebuie separat de aprobarea și derularea efectivă a fiecărei operațiuni bursiere.
Listările statului ar include investitorii individuali
În capitolul companiilor de stat, programul prevede oferte publice inițiale sau secundare, cu o tranșă destinată investitorilor de retail. Începerea programului de listări este indicată pentru anul 2027, în conformitate cu legislația aplicabilă. Pentru societățile strategice, statul ar urma să rămână acționar majoritar și să nu răscumpere pachetele minoritare private.
Alegerea listării face parte din evaluarea portofoliului central, pentru care sunt prevăzute decizii motivate și publice într-un interval de 12 luni. Programul include și alte opțiuni pentru companii, dar accesul la bursă este tratat ca un traseu distinct, cu participare posibilă a investitorilor individuali. Pentru societățile din subordinea Ministerului Economiei, detalierea prevede inventarierea urmată de memorandumuri publice pentru fiecare entitate.
Portofoliul eligibil pentru listare ar fi stabilit anual. Companiile selectate ar trece prin pregătire juridică, financiară și de guvernanță înaintea ofertei. Documentul propune un calendar public al listărilor și monitorizarea numărului de societăți listate în fiecare an începând cu 2027. Calendarul și pregătirea sunt etapele administrative descrise pentru transformarea intenției într-o operațiune pe piața de capital.
Pentru pachetele oferite, condițiile enunțate sunt un proces competitiv, evaluare independentă și publicarea rezultatului. Textul cere evitarea vânzării sub valoarea de piață și precizează că listarea nu ar trebui folosită pentru acoperirea deficitelor curente. Pentru firmele care furnizează servicii esențiale, documentul include și condiția păstrării unui operator.
Destinația veniturilor ar urma să fie stabilită prin lege și orientată către investiții. În cazul majorărilor de capital, banii ar merge direct în investițiile companiei. Pentru celelalte utilizări, programul enumeră conturi de economii și investiții pentru copii și facilități suplimentare pentru pensii ori alte instrumente de economisire. Nu sunt prezentate alocări aprobate pentru fiecare destinație.
Accesul IMM-urilor și obligațiunile corporative
Pentru firmele private, documentul propune facilități care să reducă costurile administrative necesare dobândirii calității de emitent pe Bursa de Valori București. O altă direcție este crearea și dezvoltarea unei piețe de creștere pentru întreprinderi mici și mijlocii. Programul menține ca obiectiv sprijinul din fonduri europene pentru pregătirea companiilor în vederea listării.
Capitolul detaliat al Ministerului Finanțelor precizează că piața de capital ar trebui să ofere alternative reale la creditarea bancară. Sunt menționate dezvoltarea pieței obligațiunilor corporative, a fondurilor de investiții și a altor instrumente de finanțare. Propunerea privește infrastructura și condițiile de acces, fără să reprezinte aprobarea unei emisiuni pentru o companie individuală.
În aceeași secțiune, cadrul fiscal și de reglementare este legat de predictibilitate, tratamentul nediscriminatoriu al investitorilor și criteriile internaționale de accesibilitate. Documentul prevede prospecte simplificate și costuri de conformare mai mici pentru IMM-urile finanțate prin bursă. Aplicarea acestor direcții depinde de normele aferente; programul nu furnizează formularele sau procedura completă a unei oferte.
Pentru populație, planul include dezvoltarea programului Fidelis și simplificarea accesului la instrumente de economisire și investiții. Educația financiară și protecția investitorilor sunt menționate împreună cu aceste obiective. Secțiunea nu anunță dobânzile unei noi ediții Fidelis și nu schimbă caracteristicile emisiunilor deja lansate.
Fondurile de pensii și capitalul pentru companii
Programul propune dezvoltarea cadrului prin care fondurile de pensii, fondurile de investiții și alți investitori instituționali pot finanța într-o măsură mai mare companiile și infrastructura din România. Capitolul Ministerului Finanțelor precizează că trebuie respectate cerințele prudențiale și diversificarea. Astfel, obiectivul de creștere a finanțării este formulat împreună cu limitele de administrare a riscului.
În capitolul privind sprijinul pentru companiile în expansiune, documentul propune modificări legislative prin ASF pentru investiții mai mari ale fondurilor de pensii în acțiuni românești, infrastructură și fonduri de creștere. Este prevăzut și un fond de fonduri cu participație publică minoritară, selecție realizată de un consiliu public-privat și ieșire din investiții prin listare la bursă.
Pentru industria fondurilor de investiții, documentul propune o legislație orientată spre investiții în companiile românești. Această direcție este legată de sprijinirea emitenților privați și de piața pentru IMM-uri. În același timp, capitolul financiar păstrează explicit cerințele prudențiale pentru investitorii instituționali: extinderea surselor de finanțare ar urma să fie realizată în cadrul regulilor de risc și de diversificare.
Obiectivul MSCI are un cadru diferit de clasificarea FTSE
Documentul propune eliminarea barierelor de acces semnalate de MSCI, cu obiectivul obținerii statutului de piață emergentă. Raportul MSCI din iunie 2026 menține România în subcategoria piețelor de frontieră avansate, împreună cu Estonia, Letonia, Lituania și Slovenia. Prin urmare, statutul dorit în program este un obiectiv raportat la clasificarea acelui furnizor.
Evaluarea MSCI analizează accesul investitorilor internaționali, inclusiv limitele de proprietate, circulația capitalului și funcționarea infrastructurii pieței. Pentru România, raportul menționează conturile omnibus disponibile în condiții speciale și transferurile fără plată permise numai dacă nu se schimbă beneficiarul efectiv. Documentul notează și îmbunătățirea calificativului privind stabilitatea cadrului instituțional. Aceste observații privesc accesibilitatea pieței, distinctă de evoluția prețurilor acțiunilor.
FTSE Russell folosește o clasificare separată. Matricea sa de piețe publicată în aprilie 2026 include România în categoria Secondary Emerging, iar documentul metodologic o menționează alături de Islanda. Statutul atribuit de FTSE nu reprezintă automat o decizie similară din partea MSCI. Programul depus la Parlament nu este, la rândul său, o hotărâre de reclasificare emisă de vreun furnizor de indici.