Volumul comerțului cu amănuntul din România a fost cu 5,7% mai mic în iulie 2026 decât în iulie 2025, potrivit datelor Eurostat publicate la 4 septembrie. În raport cu luna iunie 2026, același indicator a crescut însă cu 0,8%, după ajustarea pentru efectele de calendar și sezonalitate. Diferența dintre cele două procente este esențială: scăderea de 5,7% este anuală, în timp ce creșterea de 0,8% descrie schimbarea de la o lună la alta.
Seria lunară din România
Tabelul Eurostat arată că volumul vânzărilor cu amănuntul a crescut cu 0,5% în februarie și cu 2% în martie, față de lunile precedente. În aprilie a urmat un recul de 2,5%, apoi un avans de 0,8% în mai, o scădere de 1,3% în iunie și o revenire de 0,8% în iulie. Aceste variații lunare succesive explică de ce o singură lună pozitivă nu schimbă automat comparația cu aceeași lună a anului trecut.
În comparațiile anuale, indicatorul pentru România a rămas negativ în fiecare lună din seria februarie–iulie prezentată în comunicat: minus 7,1%, minus 2,6%, minus 5,8%, minus 4,4%, minus 6,9% și, în iulie, minus 5,7%. Prin urmare, revenirea lunară din iulie a redus parțial diferența față de anul anterior, dar nu a adus nivelul vânzărilor în volum peste cel din iulie 2025. Valorile sunt rate calculate pe baze de comparație diferite.
Eurostat publică și un indice ajustat sezonier, cu baza 2021 egală cu 100. Pentru România, acesta a fost 110,3 în iunie și 111,2 în iulie 2026. Mișcarea indicelui este compatibilă cu creșterea lunară de 0,8% după rotunjire. Indicele oferă o imagine a nivelului, pe când procentul lunar arată variația dintre două observații. Nici unul dintre ele nu este o cifră a încasărilor nominale în lei ale tuturor comercianților.
În calculul variațiilor lunare, ajustarea sezonieră încearcă să elimine fluctuațiile obișnuite ale calendarului comercial. Comparația anuală este ajustată pentru efectele de calendar, potrivit notei metodologice Eurostat. Această diferență de prelucrare statistică se adaugă diferenței dintre perioadele comparate. Din acest motiv, rata anuală nu poate fi reconstituită exact prin simpla însumare a ratelor lunare rotunjite din tabel.
Comparația cu Uniunea Europeană
În ansamblul UE, volumul comerțului cu amănuntul a scăzut cu 0,4% în iulie față de iunie, dar a fost cu 1% peste nivelul din iulie 2025. În zona euro, variația lunară a fost de minus 0,6%, iar cea anuală de plus 0,6%. România a avut astfel o evoluție lunară mai bună decât media europeană în iulie, concomitent cu o evoluție anuală mai slabă. Aceste două constatări se referă la intervale diferite și pot fi adevărate simultan.
Potrivit comunicatului Eurostat, cele mai mari avansuri anuale ale volumului total au fost în Cipru, cu 8,6%, Letonia, cu 7,1%, și Suedia, cu 6,4%. Scăderi anuale au fost raportate în România, Germania, Italia și Spania. România a avut minus 5,7%, Germania minus 2,5%, Italia minus 1%, iar Spania minus 0,7%. Acest clasament compară ritmul vânzărilor în volum, nu dimensiunea absolută a piețelor de retail din fiecare țară.
În statisticile lunare, Germania a raportat minus 3,4% în iulie față de iunie, în timp ce România a raportat plus 0,8%. Nu este o contradicție cu faptul că ambele țări au avut scăderi anuale. Nivelul vânzărilor din luna precedentă și cel din urmă cu un an sunt puncte de pornire diferite. Comunicarea simultană a ambelor serii previne interpretarea unui avans lunar drept recuperare completă a pierderii anuale.
Ce intră în indicator
Eurostat definește indicele volumului comerțului cu amănuntul ca evoluția cifrei de afaceri din retail după eliminarea efectului schimbărilor de preț. În termeni practici, indicatorul urmărește cantitatea totală de bunuri vândute, aproximată prin vânzări deflatate, și nu valoarea în bani a bonurilor fiscale. Dacă prețurile cresc, cifra de afaceri nominală poate urca chiar și atunci când volumul de bunuri cumpărate scade. Publicarea din septembrie privește volumul.
Datele UE sunt împărțite și pe grupe de produse. În iulie, față de aceeași lună din 2025, volumul vânzărilor de alimente, băuturi și tutun a crescut cu 1,3% în UE, iar cel al produselor nealimentare, fără carburanți, cu 0,9%. Vânzările de carburanți în magazine specializate au scăzut cu 2%. Aceste procente sunt agregate europene; comunicatul nu le prezintă ca rate separate pentru România, astfel încât nu explică numeric ce categorie a produs scăderea anuală românească de 5,7%.
În zona euro, grupa alimentelor a urcat cu 1,6% anual, produsele nealimentare cu 0,2%, iar carburanții au scăzut cu 3,1%. De la o lună la alta, în zona euro, alimentele au crescut cu 0,4%, produsele nealimentare au coborât cu 1,4%, iar carburanții cu 0,8%. Diferențele dintre aceste grupe arată că indicatorul total reunește piețe cu ritmuri distincte. Aplicarea directă a acestor rate la România ar fi incorectă, deoarece sunt calculate pentru altă arie geografică.
Comunicatul Eurostat menționează că seriile pot fi revizuite. Odată cu publicarea datelor pentru iulie, instituția a modificat estimarea lunară a lunii iunie pentru UE de la minus 0,1% la plus 0,2%, iar pe cea pentru zona euro de la minus 0,3% la plus 0,2%. Revizuirile fac parte din procesul de compilare a statisticilor pe termen scurt. Pentru România, cifra de minus 5,7% se referă la seria anuală disponibilă în această publicare și la informațiile pe care Eurostat le avea la data comunicatului.
Datele din iulie descriu o redresare lunară a volumului comerțului românesc după scăderea din iunie, pe fondul unei diferențe anuale încă negative. Pentru companiile de retail, cele două ritmuri surprind orizonturi diferite ale cererii: schimbarea recentă față de luna precedentă și poziția față de aceeași lună din anul anterior. Indicatorul publicat nu măsoară marjele comercianților, profitul lor sau cheltuielile nominale ale gospodăriilor.