Doar 5,2% dintre firmele din România cu cel puțin zece persoane ocupate foloseau tehnologii de inteligență artificială în 2025, față de 20% la nivelul Uniunii Europene. Datele Eurostat sunt analizate în raportul Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală publicat la 6 octombrie 2026. Comparația privește utilizarea declarată a cel puțin unei tehnologii AI în activitatea firmei, nu numărul de angajați care folosesc individual un program sau productivitatea obținută după adoptare.
România, la capătul de jos al comparației europene
Raportul Băncii Mondiale arată că, în partea occidentală a regiunii Europa și Asia Centrală pentru care sunt disponibile date comparabile, ponderea firmelor care folosesc AI a fost în medie de aproximativ 9,4% în 2025. România a avut 5,2%, iar Croația 15,2%. La nivelul întregii Uniuni Europene, Eurostat a calculat 20%. Valorile se referă la firmele cu minimum zece persoane ocupate din activitățile economice acoperite de ancheta statistică; gospodăriile, liber-profesioniștii fără această dimensiune și firmele foarte mici nu intră în aceeași măsură.
Eurostat a prezentat România drept statul membru cu cea mai mică pondere în 2025. Următoarele valori din comparația europeană au fost 8,4% pentru Polonia și 8,6% pentru Bulgaria, potrivit raportului statistic publicat de instituție în 2026. Diferența dintre România și media UE este de 14,8 puncte procentuale. Nu înseamnă că exact 14,8% dintre firmele românești au ratat o tehnologie utilă: indicatorul măsoară existența utilizării, nu dacă aceasta ar aduce beneficii fiecărei întreprinderi.
Definiția statistică are limite importante. Ea include firme care folosesc cel puțin una dintre tehnologiile AI incluse în chestionarul Eurostat, indiferent dacă o aplică într-o singură activitate sau în mai multe procese. Prin urmare, procentul național nu măsoară automat intensitatea utilizării, amploarea investiției, economiile obținute ori calitatea rezultatului. Totodată, datele sunt pentru anul 2025; publicarea noii analize a Băncii Mondiale în octombrie 2026 nu transformă aceste observații în date despre utilizarea din 2026.
Dimensiunea firmei schimbă imaginea
În România, 4,1% dintre întreprinderile mici, cu 10–49 de persoane ocupate, foloseau AI în 2025. Ponderea ajungea la 7,8% în întreprinderile mijlocii, cu 50–249 de persoane, și la 20,8% în cele mari, cu cel puțin 250 de persoane, potrivit tabelului Eurostat preluat în analiza Băncii Mondiale. Chiar și la firmele mari, utilizarea declarată în România rămânea sub cea a marilor întreprinderi din mai multe țări europene.
Această diferență între clasele de mărime contează pentru interpretarea totalului național. În economiile cu multe întreprinderi mici, media tuturor firmelor poate fi mai redusă decât într-o economie cu o pondere mai mare a întreprinderilor mari. Banca Mondială avertizează însă că structura firmelor nu explică singură toate diferențele dintre țări: și comparația între firmele mari arată variații semnificative. Raportul indică drept posibili factori capacitatea de management, organizarea datelor și integrarea în rețele de producție și furnizare.
Datele despre utilizarea generală trebuie citite împreună cu măsurile care urmăresc activități concrete. Banca Mondială citează cercetarea sa privind adoptarea tehnologiei în firmele din România, potrivit căreia cel mult 3% foloseau aplicații AI în oricare dintre funcțiile analizate separat, cum ar fi administrarea, planificarea, aprovizionarea, marketingul ori controlul calității. Utilizarea intensivă în aceste funcții era aproape de zero. Pragul de 3% descrie fiecare funcție măsurată în acel studiu, nu o revizuire a indicatorului Eurostat de 5,2% pentru utilizarea a cel puțin unei tehnologii.
Obstacolele identificate în firme
Raportul explică diferența dintre testarea unei aplicații și integrarea ei în operațiunile firmei. Pentru folosire în producție sau în administrare sunt necesare date care pot fi accesate și combinate între sisteme, procese adaptate și personal capabil să verifice rezultatele. Dacă informațiile despre comenzi, stocuri și activitatea curentă rămân în aplicații care nu comunică între ele, o firmă poate avea acces la un model AI fără să poată construi în jurul lui un proces de lucru util. Banca Mondială descrie aceste blocaje ca probleme ale organizării interne și ale calității datelor.
Instituția pune accent și pe competențele manageriale: alegerea activităților în care tehnologia poate fi folosită, reorganizarea fluxului de lucru și urmărirea implementării. Analiza regională arată că existența specialiștilor tehnici nu este suficientă pentru adoptarea extinsă. Aceasta este o constatare la nivelul regiunii, nu o măsurare separată a fiecărei firme din România. Raportul menționează totodată costul și disponibilitatea resurselor de calcul, dar precizează că multe firme pot închiria capacitate de la furnizori externi.
Un sondaj separat al Corporației Financiare Internaționale, prezentat în raport, a cuprins firme finanțate prin capital privat sau capital de risc. În acest grup, utilizarea AI în economiile emergente din Europa și Asia Centrală era mai răspândită decât în firma medie, iar oamenii și competențele au fost frecvent indicați drept obstacol. Eșantionul descrie un segment de companii mai avansate și nu poate fi folosit pentru a estima procentul tuturor firmelor din România. Comparația ilustrează de ce media națională și experiența unui grup de companii finanțate pentru creștere pot arăta foarte diferit.
Raportul Băncii Mondiale din 6 octombrie reunește astfel trei niveluri distincte ale adopției: existența măcar a unei utilizări, extinderea AI în funcțiile firmei și integrarea intensivă în procese. Pentru România, cel mai recent indicator comparabil prezentat de Eurostat rămâne cel de 5,2% pentru anul 2025, iar cercetarea Băncii Mondiale privind funcțiile întreprinderii indică o utilizare mult mai limitată în fiecare dintre activitățile examinate.