Managerii intervievați de Institutul Național de Statistică anticipează activitate relativ stabilă în industrie, construcții, comerț și servicii pentru perioada septembrie–noiembrie 2026, dar așteaptă creșteri ale prețurilor în toate cele patru sectoare analizate. În ancheta de conjunctură publicată la 28 septembrie, cele mai ridicate solduri ale răspunsurilor privind prețurile apar în construcții, plus 33%, și în comerțul cu amănuntul, plus 32%. Aceste cifre exprimă diferențe între opiniile managerilor, nu procentele cu care se vor scumpi bunurile sau serviciile.
Cum se citesc cifrele din ancheta INS
INS a realizat cercetarea în septembrie 2026, cerând managerilor să estimeze direcția activității, a numărului de salariați și a prețurilor pentru următoarele trei luni. Rezultatul este prezentat ca sold conjunctural: ponderea respondenților care se așteaptă la creștere minus ponderea celor care se așteaptă la scădere. Un sold apropiat de zero indică răspunsuri aproximativ echilibrate, nu absența oricărei schimbări la toate întreprinderile.
Această distincție este esențială pentru citirea titlului despre prețuri. Soldul de plus 33% pentru construcții nu înseamnă că lucrările vor costa cu 33% mai mult. El arată că ponderea managerilor care prevăd majorări depășește cu 33 de puncte procentuale ponderea celor care prevăd ieftiniri. INS avertizează explicit că soldul este o măsură a percepției și nu trebuie confundat cu ritmul efectiv al unui indicator statistic.
Industria prelucrătoare
În industria prelucrătoare, soldul estimărilor privind volumul producției este minus 1%, pe care INS îl încadrează la relativă stabilitate. Nu este o prognoză că producția industrială măsurată oficial va scădea cu 1%. Întreprinderile pot avea evoluții diferite, iar răspunsurile agregate arată doar că opțiunile pentru creștere și scădere sunt aproape echilibrate la această întrebare.
Pentru numărul de salariați din industrie, soldul este minus 6%, interpretat de INS drept o scădere moderată așteptată. Aceasta este singura dintre cele patru ramuri pentru care comunicatul folosește această formulare referitoare la personal. În același sector, soldul privind prețurile produselor industriale este plus 21%, semnalând că mai mulți manageri se așteaptă la majorări decât la reduceri de preț.
Cele trei răspunsuri pentru industrie nu sunt incompatibile: companiile pot anticipa volum de producție aproape constant, presiune asupra efectivelor de personal și creșteri ale prețurilor produselor lor. Ancheta nu explică prin ea însăși cauzele acestor așteptări și nu măsoară marja de profit, costurile cu energia sau comenzile efectiv înregistrate de fiecare firmă în intervalul vizat.
Construcții și comerț
Managerii din construcții indică un sold de minus 5% pentru volumul producției și de minus 1% pentru numărul de salariați. INS descrie ambele rezultate ca relativă stabilitate. Pentru prețurile lucrărilor, soldul ajunge la plus 33%, cea mai mare valoare așteptărilor de scumpire dintre sectoarele prezentate în comunicat. Nu este o estimare a variației indicelui oficial al costului construcțiilor și nu poate fi aplicată direct bugetului unui proiect individual.
În comerțul cu amănuntul, soldul privind cifra de afaceri este minus 1%, tot în zona de stabilitate relativă. Spre deosebire de celelalte sectoare, retailul are un sold pozitiv de plus 7% pentru numărul de salariați, interpretat drept anticiparea unei creșteri moderate a angajărilor. O cifră de afaceri așteptată să fie stabilă și planuri de personal în creștere sunt două întrebări diferite ale anchetei, nu două măsurători ale aceluiași fenomen.
Pentru prețurile din magazine, comunicatul oferă și proporțiile care alcătuiesc soldul: 33% dintre respondenți se așteaptă la majorări, iar 1% la scăderi. Diferența este plus 32%. Proporțiile descriu opiniile managerilor, nu ponderea produselor care se vor scumpi și nici nivelul mediu al scumpirilor la raft. Datele nu permit calcularea din acest sondaj a inflației de consum pentru perioada septembrie–noiembrie.
Serviciile și imaginea de ansamblu
În servicii, managerii așteaptă relativă stabilitate a cifrei de afaceri, cu un sold de minus 3%, și a numărului de salariați, cu un sold de minus 4%. Pentru prețurile de vânzare sau de facturare a serviciilor, soldul este plus 14%. INS îl descrie ca anticipare a unei creșteri moderate a prețurilor, mai puțin accentuată în balanța răspunsurilor decât în construcții și comerț.
Compararea celor patru sectoare arată același semn pozitiv pentru toate soldurile referitoare la prețuri: plus 21% în industrie, plus 33% în construcții, plus 32% în retail și plus 14% în servicii. Pentru activitate, soldurile sunt toate ușor negative, între minus 1% și minus 5%, dar rămân în zona pe care INS o numește relativ stabilă. Singura așteptare de creștere moderată a personalului este în comerț; industria indică, dimpotrivă, scădere moderată.
În privința personalului, soldurile pentru construcții și servicii sunt tot negative, de minus 1% și minus 4%, însă INS le încadrează la stabilitate relativă. Clasificarea se referă la distribuția răspunsurilor, nu la un număr calculat de locuri de muncă pierdute.
Diferența dintre soldul prețurilor în construcții și cel din servicii este de 19 puncte procentuale. Ea arată o răspândire mai mare a răspunsurilor orientate spre majorări în primul sector, fără să indice că o lucrare se va scumpi cu 19 puncte mai mult decât un serviciu. Cele două tipuri de prețuri sunt colectate pentru activități economice diferite.
Raportul este o fotografie a așteptărilor colectate în septembrie, nu un bilanț al realizărilor până în noiembrie. INS precizează că anchetele de conjunctură sunt realizate cu contribuția Comisiei Europene, prin direcția sa economică DG ECFIN. Următorul comunicat despre tendințele activității economice este programat de institut pentru 28 octombrie 2026; cifrele publicate acum rămân estimările respondenților pentru intervalul septembrie–noiembrie.