Programul de guvernare depus la Parlament pe 26 septembrie condiționează continuarea proiectului reactoarelor modulare mici de viabilitatea economică demonstrată. Documentul propune corelarea retragerii centralelor pe cărbune cu intrarea capacităților care le înlocuiesc și fixează obiective pentru producția pe gaz, baterii și rețele.
Planul prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan include atât investiții care ar trebui finalizate în 2026–2027, cât și ținte pentru 2030. Sunt propuneri ale unui program aflat în procedura parlamentară. Termenele și capacitățile enumerate nu reprezintă confirmări de punere în funcțiune, iar deciziile pentru proiectele nucleare și pentru cărbune sunt legate explicit de condiții economice, finanțare și proceduri europene.
Viabilitatea economică, condiție pentru reactoarele modulare
Proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni ar continua numai dacă viabilitatea sa economică este demonstrată. În paralel, documentul propune explorarea altor tehnologii modulare. Cele două direcții sunt prezentate împreună: evaluarea proiectului existent și examinarea unor alternative tehnologice. Programul nu anunță o decizie finală de abandonare sau înlocuire a proiectului.
Pentru Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă, detalierea Ministerului Energiei menționează implementarea contractului EPCM, notificarea formală a ajutorului de stat și structurarea finanțării cu instituții financiare și agenții de credit la export. Decizia finală de investiție este plasată după aprobarea Comisiei Europene și este formulată împreună cu cerința unei finanțări asigurate.
Retehnologizarea Unității 1 este un proiect separat, prezentat cu obiectivul prelungirii funcționării cu încă 30 de ani și al închiderii procedurii europene privind ajutorul de stat. Programul mai propune o soluție permanentă de alimentare cu apă de răcire în perioadele de secetă. Calendarul unui depozit geologic pentru deșeuri radioactive ar urma să fie aprobat prin hotărâre de Guvern.
Mintia și Iernut au termene distincte în program
Pentru Mintia, documentul urmărește punerea în funcțiune a aproximativ 1.100 MW în iarna 2026–2027 și atingerea capacității integrale în 2027. La Iernut, centrala de 430 MW ar trebui finalizată în 2026 și să funcționeze la capacitate în primul trimestru din 2027. Pentru aceste proiecte este propusă raportarea lunară a stadiului lucrărilor.
În hidroenergie, programul include finalizarea amenajărilor întârziate și dezvoltarea stocării. Hidroelectrica ar urma să realizeze până în 2030 baterii cu o putere de 1.500 MW și o capacitate energetică de 6.000 MWh. Cele două unități măsoară caracteristici diferite: puterea instalațiilor și energia pe care acestea o pot stoca.
Pentru stocarea prin pompare sunt menționate Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz. Susținerea propusă folosește contracte pentru diferență, cu o schemă notificată Comisiei Europene. În schemele noi de investiții, programul prevede plata unei sume fixe pe MW sau MWh la recepție, iar pentru investițiile comerciale garanții și împrumuturi prin Banca de Investiții și Dezvoltare, complementare granturilor.
Înlocuitorii ar determina retragerea grupurilor pe cărbune
Retragerea capacităților pe cărbune ar urma un calendar agreat cu Comisia Europeană și ar fi corelată cu funcționarea capacităților de înlocuire. Detalierea propune menținerea grupurilor pe lignit necesare siguranței sistemului până la intrarea înlocuitorilor. Pentru Turceni 5 este indicat anul 2028, cu acordul Comisiei și cu reevaluări publice la fiecare șase luni.
Pentru Complexul Energetic Oltenia, programul urmărește punerea în funcțiune în 2027 a aproximativ 735 MW de parcuri fotovoltaice în perimetrele companiei. Sunt prevăzute avansarea centralei pe gaz de la Turceni, de 475 MW, și a stocării de la Ișalnița. Documentul include și încheierea procedurii Comisiei Europene privind planul de restructurare al complexului.
Aceste termene sunt obiective ale planului depus, condiționate de realizarea investițiilor și de procedurile menționate. Capacitățile fotovoltaice, pe gaz și de stocare sunt tratate separat în document. Programul nu le prezintă drept o singură instalație și nici drept producție deja disponibilă pentru înlocuirea grupurilor existente.
Baterii, contoare și capacitate de schimb transfrontalier
În producția regenerabilă, programul urmărește sprijinirea a 7.000 MW de capacități noi din Fondul pentru Modernizare și PNRR și indică un obiectiv de 10.000 MW solar și eolian până în 2030. Sunt propuse zone de accelerare și autorizare accelerată. Aceste valori sunt ținte de dezvoltare enunțate în document, nu un bilanț al capacităților finalizate.
Pentru eolianul offshore din Marea Neagră, detalierea prevede aprobarea documentației de atribuire și a metodologiei permisului de explorare. Procedura ar viza trei perimetre, pentru care documentul indică 3.100 MW. Lansarea procedurii este etapa propusă înaintea atribuirii concesiunilor și realizării investițiilor. Pentru hidrogenul verde, finanțarea este legată de existența unui consum industrial angajat.
Pentru baterii sunt propuse finalizarea contractelor în derulare și contractarea rapidă a apelurilor deschise. Detalierea indică pentru 2027 un apel de 150 de milioane de euro destinat bateriilor de sine stătătoare și apeluri de 650 de milioane de euro pentru entități publice. Obiectivul general este de aproximativ 2.500 MW de stocare nouă în intervalul 2026–2028.
În schemele noi, sprijinul ar fi acordat numai instalațiilor care contribuie la echilibrarea rețelei. Această condiție leagă finanțarea de serviciile oferite sistemului. Separat, programul propune tarife de rețea care să stimuleze flexibilitatea și generalizarea contorizării inteligente, necesară pentru utilizarea tarifelor diferențiate în funcție de intervalul de consum.
În distribuție, documentul urmărește finalizarea investițiilor de 1,1 miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare și a instalării a 800.000 de contoare inteligente. Un program nou ar acoperi stațiile de transformare, digitalizarea și securitatea cibernetică. Racordarea ar prioritiza proiectele mature, cu garanții financiare, termene maxime și penalități, precum și încetarea avizelor fără autorizație de construire în intervalul descris de reformă.
Pentru 2030 este propusă dublarea capacității de schimb transfrontalier. Sunt menționate finalizarea liniei de 400 kV Suceava-Bălți și pregătirea liniilor Gutinaș-Strășeni, cu Republica Moldova, și Isaccea-Arciz, cu Ucraina. Un registru unic al programelor energetice publice și un comitet interministerial coordonat de premier ar centraliza schemele noi și ar raporta trimestrial angajamentele financiare.