Guvernul a aprobat la 1 octombrie un nou cadru temporar prin care Transelectrica poate aplica măsuri de siguranță pe piața energiei electrice până la 30 octombrie 2026. Măsurile sunt condiționate de apariția unei crize care amenință siguranța persoanelor, a instalațiilor sau integritatea Sistemului Electroenergetic Național. Anunțul nu înseamnă că exporturile au fost oprite ori că alimentarea consumatorilor a fost limitată. Hotărârea urmează să producă efecte de la intrarea sa în vigoare, potrivit informării Guvernului.
De ce a fost pregătit cadrul pentru octombrie
Estimarea oficială pentru luna octombrie indică un consum care poate ajunge la 8.000 MW la vârful de seară, odată cu scăderea temperaturilor. Guvernul identifică intervalul 18:00–22:00 drept perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare. În aceste ore este nevoie de producție care poate fi controlată de dispecer pentru a acoperi cererea, în timp ce posibilitatea de a cumpăra energie din țările vecine poate fi redusă de o criză regională.
Prognoza folosită de Guvern indică puține precipitații și nebulozitate ridicată. Aceste condiții pot reduce în același timp aportul hidrocentralelor și al instalațiilor fotovoltaice. Informarea oficială mai arată că prognoza debitului Dunării la intrarea în România nu oferă o perspectivă sigură pentru repornirea, în octombrie, a cel puțin unei unități de la centrala nucleară Cernavodă. Este o evaluare a riscului pentru perioada următoare, nu un anunț despre producția disponibilă în fiecare zi a lunii.
Legătura cu Dunărea nu este una nouă. La sfârșitul lunii iulie, Guvernul a anunțat intervenții pentru asigurarea apei necesare funcționării în siguranță a Unității 2 de la Cernavodă, pe fondul debitului scăzut. Autoritățile au alocat atunci 7 milioane de lei pentru o intervenție temporară la bifurcația Bala–Dunărea Veche. Comunicatul de la acea dată evalua contribuția Unității 2 la aproximativ 10% din necesarul de electricitate al țării. Datele din iulie explică miza disponibilității centralei, fără a stabili singure situația operațională actuală a reactorului.
Ordinea măsurilor puse la dispoziția Transelectrica
Hotărârea aprobată la 1 octombrie stabilește cinci etape, în ordinea priorității. Prima privește creșterea rezervelor tehnologice pentru unitățile de producție care pot funcționa cu un combustibil alternativ. A doua este pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică și la dispoziția Dispeceratului Energetic Național. Ambele etape urmăresc folosirea unor resurse de producție înainte de măsuri care afectează schimburile externe sau consumul.
Următoarea etapă permite reducerea ori anularea capacității disponibile de interconexiune pe direcția export. Este capacitatea prin care energia ar putea fi transmisă către alte state, distinctă de energia deja notificată pentru schimb. Abia după aceasta, în succesiunea din hotărâre, apare reducerea sau anularea schimburilor notificate pe direcția export. Guvernul le menționează ca două instrumente separate. Adoptarea cadrului nu dovedește că operatorul a recurs la vreunul dintre ele.
Ultima etapă este limitarea în tranșe a consumului de energie electrică, în condițiile normativului aplicabil situațiilor de criză din funcționarea sistemului. Poziția acestei măsuri la capătul listei contează: hotărârea descrie o succesiune de intervenții, nu o restricție generală de consum impusă imediat. Textul comunicatului nu precizează că ar exista, la 1 octombrie, o decizie efectivă de limitare pentru o anumită categorie de clienți.
Transelectrica primește posibilitatea de a folosi această succesiune numai dacă situația de criză se materializează și sunt amenințate siguranța fizică ori securitatea persoanelor și a echipamentelor sau integritatea sistemului. Aprobarea unei hotărâri preventive, evaluarea unui risc și aplicarea efectivă a unei măsuri sunt momente diferite. Comunicatul Guvernului nu indică un nivel de consum care ar declanșa automat una dintre cele cinci etape. Operatorul trebuie să urmărească starea concretă a sistemului înainte de a utiliza instrumentele prevăzute.
Ce spune planul național despre limitarea consumului
Guvernul aprobase la 6 august un Plan de Pregătire pentru Riscuri în domeniul energiei electrice, elaborat de Ministerul Energiei în aplicarea regulilor europene. Planul stabilește responsabilitățile instituțiilor, scenariile de risc și ordinea pregătirii și a intervenției. La adoptarea planului, Executivul a precizat explicit că simpla lui aprobare nu declara o criză și nu introducea automat restricții pentru consum sau pentru schimburile transfrontaliere.
Documentul din august analiza nouă scenarii, printre care seceta, un val de frig, o criză a combustibililor fosili și un atac cibernetic asupra infrastructurii electrice. Pentru secetă, descria folosirea graduală a grupurilor disponibile, readucerea în exploatare a unor unități aflate în reparație dacă acest lucru este sigur tehnic și solicitarea de ajutor energetic de la operatorii din statele vecine. Reducerea exporturilor apărea după aceste instrumente, în condițiile legislației naționale și europene.
Planul preciza și că o eventuală limitare în tranșe privește clienții finali incluși în normativul de limitări, potrivit procedurii legale. Nu înseamnă, prin simpla menționare în plan, o tăiere automată a alimentării tuturor gospodăriilor sau tuturor consumatorilor industriali. Guvernul arăta atunci că o măsură de acest tip necesită o hotărâre distinctă. Hotărârea anunțată la 1 octombrie introduce în cadrul lunii octombrie această posibilitate condiționată, fără ca informarea publicată să consemneze punerea ei în practică.
Pentru măsurile care influențează piața, planul din august impunea folosirea intervențiilor care nu se bazează pe mecanismele de piață numai după epuizarea ori dovedirea insuficienței opțiunilor bazate pe piață. Le descria drept măsuri necesare, proporționale, nediscriminatorii și limitate în timp. Noul termen, 30 octombrie, delimitează perioada pentru care Guvernul a pregătit instrumentele temporare anunțate la 1 octombrie.