Nuclearelectrica a încheiat primele nouă luni din 2026 cu un profit net consolidat de 1,047 miliarde de lei, cu 33,6% mai mic decât în perioada similară a anului trecut. Raportul publicat vineri, 20 noiembrie, la Bursa de Valori București arată venituri din exploatare în scădere și o reducere de aproape o treime a energiei livrate în rețea. Situațiile financiare interimare sunt neauditate.
La nivelul societății individuale, profitul net a fost de 1,182 miliarde de lei, în scădere cu 27,3% față de ianuarie–septembrie 2025. Cele două rezultate au perimetre diferite de raportare: cifra consolidată include grupul, iar cea individuală privește societatea mamă. Nuclearelectrica explică deteriorarea performanței în principal prin producția redusă de la Cernavodă și prin costurile asociate opririlor.
Veniturile grupului scad la 3,5 miliarde de lei
Veniturile consolidate din exploatare au ajuns la 3,502 miliarde de lei, față de 4,231 miliarde de lei în primele nouă luni din 2025. Scăderea este de 17,2%. Veniturile din vânzarea energiei electrice, indicatorul principal din această categorie, s-au redus cu 17,1%, la aproximativ 3,366 miliarde de lei, potrivit situației sintetice prezentate de companie.
Rezultatul consolidat înainte de dobânzi, impozitare, depreciere și amortizare, EBITDA, a coborât cu 23,8%, la 1,666 miliarde de lei. Profitul din exploatare a scăzut mai puternic, cu 37,9%, până la 1,024 miliarde de lei. Deprecierea și amortizarea au însumat 642,6 milioane de lei, cu 19,2% peste nivelul din perioada comparabilă.
În schimb, rezultatul financiar net al grupului a crescut cu 16,4%, la 289,5 milioane de lei. Veniturile financiare au fost de 356 milioane de lei, iar cheltuielile financiare de 66,5 milioane de lei. Compania atribuie creșterea veniturilor financiare dobânzilor și diferențelor favorabile de curs valutar înregistrate în perioada de raportare.
Rezultatul aferent entităților asociate și asocierilor în participație a fost o pierdere de 29,6 milioane de lei, comparativ cu o pierdere de 2,1 milioane de lei cu un an înainte. Cheltuiala netă cu impozitul pe profit a scăzut la 236,2 milioane de lei, de la 318,2 milioane de lei, pe fondul reducerii profitului impozabil.
La 30 septembrie, activele totale consolidate erau de 18,828 miliarde de lei, comparativ cu 18,636 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025. Capitalurile proprii însumau 15,782 miliarde de lei, iar datoriile totale 3,046 miliarde de lei. Bilanțul interimar include active imobilizate de 15,454 miliarde de lei și active circulante de 3,374 miliarde de lei.
În perimetrul grupului, raportul enumeră trei filiale deținute integral: Energonuclear, Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara și Nuclearelectrica Serv. Activitățile acestora acoperă ingineria și consultanța tehnică, prelucrarea combustibililor nucleari și reparațiile de mașini. Participațiile sunt prezentate la data de 30 septembrie 2026.
Opririle reactoarelor au redus energia livrată
Energia produsă și livrată de centrala de la Cernavodă în Sistemul Energetic Național a totalizat 5.088.351 MWh în ianuarie–septembrie 2026, față de 7.382.537 MWh în perioada similară din 2025. Reducerea a fost de 31,1%. În trimestrul al treilea, livrările au fost de 934.221 MWh, în scădere cu 65,1% față de același trimestru al anului trecut.
Raportul identifică două cauze majore: oprirea neplanificată a Unității 2 în luna mai, asociată defectării unui transformator de evacuare a energiei, și nivelul foarte scăzut al Dunării. Condițiile hidrologice au determinat oprirea etapizată a celor două reactoare și declararea forței majore începând cu 10 august. Acestea sunt evenimentele din perioada financiară analizată.
Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza nivelului Dunării la 28 iulie, iar Unitatea 2 la 13 august. Între 13 august și sfârșitul lunii septembrie, ambele unități au fost oprite, iar consumul pentru serviciile proprii a fost acoperit din rețea. Compania raportase și o perioadă de oprire simultană a reactoarelor în luna mai.
Producția netă realizată a reprezentat 78,4% din programul revizuit în februarie, care prevedea 6.491.945 MWh pentru primele nouă luni. Față de programul redus în septembrie la 5.107.417 MWh, gradul de realizare a fost de 99,6%. Cele două procente se raportează la planuri de producție diferite, adoptate înainte și după deteriorarea condițiilor de exploatare.
Cantități vândute mai mici, preț mediu mai mare
Nuclearelectrica a vândut în total 5.738.329 MWh în primele nouă luni, cu 26% mai puțin decât în intervalul comparabil din 2025. Volumul a fost cu 13,3% sub programul de vânzări. Vânzările au fost susținute și de energie cumpărată pentru obligațiile contractuale. Compania a achiziționat electricitate și pentru consumul centralei în perioadele de oprire simultană a reactoarelor.
Prețul mediu ponderat de vânzare, calculat fără piața de echilibrare și cu tariful de introducere în rețea inclus, a urcat la 587,21 lei/MWh, de la 524,94 lei/MWh. Acesta este prețul mediu realizat de companie pentru energia comercializată, nu un tarif oferit consumatorilor casnici. Creșterea sa a fost însoțită de reducerea volumelor vândute.
Contractele bilaterale și de furnizare au reprezentat 83,87% din volumul total al vânzărilor, la un preț mediu de 581,19 lei/MWh. Pe piețele pentru ziua următoare și intrazilnică s-au vândut 15,69% din cantități, la 619,36 lei/MWh. Diferența de 0,44% din volum este prezentată în raport la categoria veniturilor din dezechilibre.
Costurile și investițiile din perioada raportată
La nivel consolidat, cheltuielile din exploatare fără depreciere, amortizare și contribuția la Fondul de Tranziție Energetică au crescut cu 19,3%, la 1,836 miliarde de lei. Compania menționează majorarea cu aproximativ 149% a costului energiei cumpărate, precum și cheltuieli mai mari pentru reparații, mentenanță, contribuția către ANDR și taxa pentru apa tehnologică.
Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică a fost zero în primele nouă luni din 2026, față de 504,5 milioane de lei în perioada similară din 2025. Nuclearelectrica precizează că nu a mai înregistrat această cheltuială începând din iulie 2025. Comparația anuală a costurilor include astfel și această schimbare, separat de creșterea celorlalte cheltuieli operaționale.
Investițiile realizate până la 30 septembrie au însumat 2,017 miliarde de lei, reprezentând 58,12% din programul anual de 3,470 miliarde de lei aprobat în iulie. Ulterior perioadei raportate, acționarii au redus programul anual la 3,367 miliarde de lei, prin hotărârea din 29 octombrie. Raportul păstrează pentru realizările la nouă luni comparația cu programul anterior acestei rectificări.
