S&P Global Ratings a confirmat la 2 octombrie 2026 calificativele suverane ale României, pe termen lung și scurt, la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. Decizia păstrează datoria statului în categoria recomandată investițiilor, însă perspectiva arată că agenția vede în continuare riscuri pentru următoarele evaluări. Raportul pune în centrul analizei formarea unui guvern, bugetul pentru 2027 și capacitatea de a reduce simultan deficitul public și deficitul extern.
Ce a decis agenția și ce înseamnă perspectiva
BBB- este ultima treaptă din scala S&P încadrată la „investment grade” pentru obligațiile pe termen lung, iar A-3 este calificativul pentru cele pe termen scurt. Agenția a confirmat ambele note pentru obligațiile României în lei și în valută. Nu a anunțat o îmbunătățire a perspectivei: aceasta rămâne negativă, la fel ca în evaluarea precedentă. Confirmarea ratingului și menținerea perspectivei sunt două elemente diferite ale aceleiași decizii.
La evaluarea din 3 aprilie 2026, S&P menținuse deja aceleași calificative și perspectiva negativă. Atunci estima o creștere economică de numai 0,25% pentru 2026 și un deficit bugetar de 6,5% din PIB. Raportul din octombrie înrăutățește prognoza privind activitatea economică, de la un avans modest la contracție, chiar dacă proiecția de deficit pentru anul curent este ușor mai mică.
În explicația publicată vineri, S&P leagă perspectiva negativă de riscul ca ajustarea bugetară și reducerea dezechilibrelor externe să fie mai greu de realizat decât arată scenariul său central. Agenția menționează și necesarul mare de finanțare externă, ponderea deținerilor datoriei publice de către investitori nerezidenți și sensibilitatea finanțării la schimbările de încredere. Acestea sunt riscuri din evaluarea agenției, nu o decizie deja luată de retrogradare.
Scenariul de bază al S&P presupune că România va reuși să formeze un guvern și să adopte un cadru bugetar credibil pentru 2027 și 2028. Raportul notează că procesul politic a fost dificil după destrămarea coaliției în mai 2026 și că voturile de încredere pentru premierii desemnați au eșuat. Dacă blocajul ar împiedica ajustarea fiscală în anii următori, agenția ar putea coborî ratingul. O altă posibilă cauză de retrogradare ar fi intensificarea presiunilor externe, inclusiv prin piața energiei, dacă acestea ar slăbi creșterea, balanța de plăți și rezultatele bugetare.
Prognozele economice și bugetare din raport
S&P estimează o contracție a produsului intern brut real de 0,5% în 2026 și o creștere de 2,25% în 2027. Pentru anul curent, analiza indică efectul combinat al consolidării fiscale și al inflației ridicate asupra consumului privat. Pentru anul viitor, redresarea consumului este unul dintre elementele din prognoza de revenire. Aceste procente sunt previziuni ale agenției, nu valori definitive măsurate pentru anii respectivi.
În privința deficitului bugetar la nivelul administrației publice generale, agenția prevede 6,25% din PIB în 2026, după 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024. Pentru 2027 și 2028, proiecțiile sunt de 5,8%, respectiv 5% din PIB. Reducerea treptată a deficitului nu înseamnă, în scenariul S&P, scăderea imediată a datoriei: raportul estimează că datoria guvernamentală netă poate ajunge la 60% din PIB până în 2027, de la 52% la sfârșitul anului 2025.
Analiza atribuie o parte din ajustarea din 2025–2026 majorărilor de TVA și accize, înghețării salariilor și pensiilor și unor schimbări ale impozitării companiilor. S&P arată că fondul de salarii al sectorului public a reprezentat aproape un sfert din cheltuielile anului 2025. Lipsa unui cadru durabil pentru această componentă și incertitudinea privind creșterile salariale ulterioare îngreunează, în opinia agenției, evaluarea bugetelor viitoare.
Raportul atrage atenția că România a pierdut 750 de milioane de euro din granturile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, în contextul neadoptării legii salarizării unitare. Agenția tratează episodul drept exemplu al costului întârzierilor legislative pentru finanțarea europeană. Suma nu trebuie confundată cu întregul portofoliu de finanțări europene disponibil României și nici cu un deficit bugetar anual.
Fondurile europene și deficitul extern
S&P estimează intrări din fonduri europene echivalente cu aproximativ 3,5% din PIB în 2026. Potrivit raportului, aceste sume ajută la acoperirea unei părți din necesarul de finanțare externă și susțin investițiile publice. Agenția indică pentru investițiile publice din acest an un nivel de 8,5% din PIB și menționează absorbția de peste 90% pentru granturile din mecanismul european de redresare și de peste 95% pentru componenta de împrumuturi.
Aceste intrări sunt importante în scenariul economic al agenției, deoarece investițiile publice sunt principalul sprijin pentru activitate într-un an în care consumul este afectat de inflație și de măsurile fiscale. Pentru 2027, S&P anticipează reducerea investițiilor publice cu aproximativ două puncte procentuale din PIB, pe măsură ce fluxurile europene se temperează. Raportul presupune o revenire a investițiilor private care ar compensa parțial această diminuare, însă rezultatul depinde de evoluția efectivă a economiei.
Pe partea externă, agenția prognozează un deficit de cont curent de 7,5% din PIB în 2026. Contul curent include schimburile de bunuri și servicii și fluxurile de venituri cu restul lumii; el nu este același indicator cu deficitul bugetar al statului. S&P indică presiunea plăților de dobânzi asociate datoriei externe asupra soldului veniturilor primare. Raportul semnalează și diminuarea investițiilor străine directe, ceea ce face mai relevantă calitatea finanțării unui deficit extern mare.
O perspectivă stabilă ar putea fi luată în calcul, potrivit agenției, dacă deficitele publice și externe s-ar reduce suficient pentru a opri deteriorarea poziției guvernamentale și a celei externe. Raportul condiționează acest scenariu de un plan politic și bugetar credibil pe termen mediu și de o recuperare a creșterii economice. Cele trei mari agenții de rating, S&P, Moody’s și Fitch, asociază în prezent o perspectivă negativă calificativelor suverane ale României, conform sintezei publicate după decizia de vineri.