Păstrarea indemnizației de creștere a copilului împreună cu salariul, pentru părinții care revin la muncă după primele șase luni de la naștere, este propusă în programul depus la Parlament pe 26 septembrie. Documentul include și conturi de economii și investiții pentru copii, precum și măsuri pentru munca cu timp parțial.
Propunerile din planul prezentat de premierul desemnat Siegfried Mureșan privesc veniturile familiilor, revenirea în activitate și cheltuielile cu îngrijirea copiilor. Programul este documentul politic depus pentru procedura parlamentară de învestire. Publicarea sa nu introduce singură un drept nou de cumul al indemnizației cu salariul și nu deschide un produs financiar cu parametri deja aprobați.
Cumul propus după primele șase luni
În sinteza măsurilor economice, persoanele îndreptățite la indemnizația pentru creșterea copilului care aleg să revină la serviciu după primele șase luni ar putea continua să primească indemnizația concomitent cu veniturile salariale. Documentul atribuie acestei măsuri obiectivul încurajării revenirii părinților în activitate fără pierderea beneficiului pentru creșterea copilului.
Capitolul Ministerului Muncii descrie și posibilitatea unei activități cu timp parțial, cu păstrarea integrală sau parțială a indemnizației, în condițiile stabilite prin lege. Această formulare se referă la organizarea viitoare a dreptului. Nu stabilește un procent general al indemnizației pentru orice contract și nu poate fi tratată ca o aprobare individuală de plată.
Același capitol propune ca bunicii care sunt angajați să poată beneficia de concediu pentru creșterea copilului în locul părinților. Este o schimbare a categoriei persoanelor care ar putea utiliza concediul. În prezentarea programului, ea este asociată cu revenirea părinților la muncă și cu sprijinirea echilibrului dintre activitatea profesională și îngrijirea copilului în familie.
Pentru angajatori, documentul include subvenționarea celor care încadrează părinți cu trei sau mai mulți copii. Măsura este separată de indemnizația primită de părinte și de posibilitatea concediului pentru bunici. Programul enunță categoria vizată, fără să fixeze în acest pasaj suma subvenției sau durata pentru care angajatorul ar putea să o primească.
Indemnizația și stimulentul de inserție au reguli diferite
Contextul juridic al propunerii este Ordonanța de urgență 111/2010. În forma consolidată publicată în Portalul Legislativ, aceasta reglementează concediul, indemnizația și stimulentul de inserție. Beneficiarii trebuie să îndeplinească cerințele de venit și celelalte condiții legale. Ordonanța include părinții firești și persoanele care au adoptat copilul ori cărora acesta le-a fost încredințat în vederea adopției.
Condiția de bază din articolul 2 privește realizarea veniturilor eligibile cel puțin 12 luni în cei doi ani anteriori nașterii. Legea permite și perioade asimilate, printre care anumite concedii medicale și perioade de șomaj. Concediul și indemnizația sunt prevăzute până la vârsta de doi ani a copilului, respectiv trei ani pentru copilul cu dizabilități. Aceste condiții explică referirea programului la persoanele deja îndreptățite, nu la acordarea automată a indemnizației tuturor părinților.
Articolul 7 prevede stimulentul de inserție pentru persoanele eligibile care obțin venituri impozabile. Cuantumul indicat este de 1.500 de lei pentru revenirea înainte ca un copil să împlinească șase luni, respectiv un an în cazul dizabilității. Pentru veniturile obținute după aceste praguri, textul stabilește 650 de lei. Duratele de acordare sunt legate de vârsta copilului și de situația sa.
Aceeași ordonanță precizează că indemnizația nu se cumulează cu stimulentul de inserție. Solicitarea stimulentului de către beneficiarul indemnizației determină suspendarea plății acesteia. Prin urmare, stimulentul existent și indemnizația pe care programul propune să o păstreze după întoarcerea la serviciu sunt drepturi diferite, cu mecanisme juridice distincte.
Articolul 16 reglementează suspendarea indemnizației la realizarea veniturilor impozabile și anumite excepții. Una privește veniturile nete din activitate efectivă în concediu care, într-un an, nu depășesc de opt ori indemnizația minimă. Această excepție are un plafon și nu reprezintă dreptul general de cumul salarial descris de noua propunere.
Economisire pe numele copilului din primul an
Programul numește „Contul Viitorului” un instrument prin care părinții ar putea deschide, în primul an de viață, un cont de economii și investiții pe numele copilului. Facilitățile fiscale sunt raportate în document la Legea Conturilor de Economii și Investiții, cu aplicare propusă din 2027. Sunt astfel menționate atât titularul contului, cât și momentul deschiderii.
Economisirea și investițiile apar în această măsură ca destinații ale banilor familiei, distincte de plata lunară pentru creșterea copilului. Formularea depusă la Senat nu stabilește un randament, o dobândă sau o sumă garantată fiecărui copil. Parametrii fiscali și condițiile produsului necesită cadrul legislativ de implementare, nu rezultă automat din denumirea propusă.
Contracte parțiale și costuri de îngrijire
În capitolul muncii, programul propune eliminarea supraimpozitării contractelor cu timp parțial de la 1 ianuarie 2027, începând cu părinții cu mai mulți copii și personalul din sănătate și educație. Sinteza generală include contribuții proporționale cu venitul efectiv pentru munca parțială și sezonieră. Data indicată este ținta propunerii, nu confirmarea adoptării modificării fiscale.
Documentul include reconfigurarea deductibilităților pentru cheltuieli de îngrijire și educație a copiilor, într-un pachet destinat tinerilor și familiilor tinere. Serviciile care permit revenirea părinților la muncă sunt tratate separat: creșe cu program prelungit și continuarea programului guvernamental „Sfânta Ana” pentru construirea de creșe. Aceste intervenții privesc infrastructura de îngrijire, alături de măsurile asupra veniturilor.
Pentru familiile și copiii din diaspora care se întorc în România, programul prevede pachete integrate de ocupare și servicii sociale. Scopurile enunțate sunt reintegrarea părinților pe piața muncii și a copiilor în învățământ. Pentru copiii aflați în dificultate, documentul include accesul la servicii esențiale prin măsurile Garanției Europene pentru Copii, în capitolul asistenței sociale și demografiei.