BNR a menținut joi, 8 octombrie 2026, dobânda de politică monetară la 6,50% pe an, deși inflația anuală a coborât puternic în iulie și august. Consiliul de administrație a lăsat neschimbate și dobânzile facilităților permanente, precum și rezervele minime obligatorii ale băncilor. Decizia separă scăderea recentă a inflației de evaluarea riscurilor pentru lunile următoare.
Trei dobânzi și rezervele obligatorii rămân neschimbate
Rata de politică monetară, reperul principal al deciziilor BNR, rămâne la 6,50% pe an. Dobânda la facilitatea de creditare, numită și Lombard, rămâne la 7,50%, iar dobânda la facilitatea de depozit la 5,50%. Banca centrală nu a schimbat nici nivelurile rezervelor minime obligatorii constituite de instituțiile de credit pentru pasivele în lei și în valută. Comunicatul deciziei indică menținerea nivelurilor existente, fără a anunța un nou calendar de reducere a acestora.
Dobânda-cheie se află la 6,50% din august 2024. Prin urmare, ședința din octombrie nu schimbă prețul operațiunilor de politică monetară stabilit de BNR, dar reprezintă o evaluare nouă a datelor despre inflație, activitatea economică și creditare. Facilitățile de creditare și de depozit definesc intervalul dobânzilor la care băncile pot obține lichiditate de la banca centrală, respectiv pot plasa lichiditatea disponibilă la aceasta. Menținerea lor păstrează și distanța de câte un punct procentual față de rata principală.
Hotărârea nu stabilește direct dobânzile fiecărui credit sau depozit oferit populației. Costurile produselor bancare depind și de condițiile contractuale, de indicele de referință aplicabil, de maturitate, de riscul clientului și de deciziile comerciale ale fiecărei bănci. În documentul publicat după ședință, BNR a prezentat motivele macroeconomice ale păstrării dobânzilor și a precizat că urmărește stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de stabilitate financiară.
Inflația a scăzut, dar nu toate presiunile au dispărut
Potrivit datelor analizate de BNR, rata anuală a inflației măsurată prin indicele prețurilor de consum a coborât de la 10,42% în iunie la 8,16% în iulie și la 6,17% în august 2026. Banca centrală pune o parte importantă a scăderii pe seama dispariției din comparația anuală a efectelor directe ale eliminării plafonării prețului energiei electrice și ale majorării TVA și accizelor din perioada corespunzătoare a anului trecut. Acest efect statistic schimbă ritmul anual, fără să însemne că toate prețurile au revenit la nivelurile anterioare.
Prețurile legumelor, fructelor și ouălor au adăugat o influență descendentă în calculul inflației. În sens opus, scumpirea combustibililor, asociată de BNR cu majorarea cotației petrolului, a atenuat această contribuție. Comunicatul indică și tarifele telecomunicațiilor și prețul polițelor RCA printre presiunile care au mers în sens contrar scăderii inflației de bază. Sunt componente cu mecanisme diferite, astfel că reculul indicelui general nu descrie uniform fiecare grupă de consum.
Inflația de bază CORE2 ajustat a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în august. BNR leagă această evoluție de efectele de bază generate de modificările impozitelor indirecte din 2025, de reducerea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și de slăbirea cererii de consum. Totuși, banca menționează efectele indirecte ale combustibililor și nivelul încă ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. Acestea fac parte din evaluarea de risc care a însoțit decizia de menținere a ratelor.
Indicele armonizat al prețurilor de consum, folosit pentru comparațiile între statele UE, arăta o rată anuală de 6,3% în august, față de 9,2% în iunie. Rata medie anuală calculată prin indicele național a ajuns la 9,5% în august, de la 9,8% în iunie. Media anuală armonizată era de 8,6% în august, aproximativ la același nivel ca în iunie. Diferența dintre rata anuală curentă și media pe 12 luni arată că inflația ridicată din lunile precedente continuă să cântărească în indicatorul mediu.
Activitatea economică și consumul în evaluarea BNR
BNR a arătat că produsul intern brut a stagnat în trimestrul al doilea din 2026 față de trimestrul precedent, după o contracție trimestrială de 0,1% în primele trei luni. În comparație anuală, scăderea economiei s-a redus de la 1,2% în primul trimestru la 0,4% în al doilea. Banca atribuie o parte din această ameliorare accelerării formării brute de capital fix, după declinul înregistrat în trimestrul anterior.
Consumul gospodăriilor a continuat însă să scadă în termeni anuali. BNR mai arată că exporturile nete au avut din nou o contribuție negativă la evoluția economiei în trimestrul al doilea: importurile de bunuri și servicii au crescut ca volum mai rapid decât exporturile aproape stagnante. Deficitele comercial și de cont curent și-au întrerupt, în același trimestru, tendința de reducere față de perioadele comparabile din anii precedenți. Aceste observații fac parte din tabloul economic folosit de consiliu, nu reprezintă o prognoză nouă pentru întregul an.
Pentru trimestrul al treilea, datele și analizele disponibile BNR indicau o redresare față de trimestrul al doilea, inclusiv prin contribuția agriculturii. În același timp, banca estima o deteriorare a comparației anuale a PIB. În iulie și august, vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul anual, dar serviciile prestate populației au continuat să înregistreze o contracție amplă. Producția industrială și lucrările de construcții au transmis semnale mai slabe în prima parte a trimestrului, potrivit evaluării băncii centrale.
Consiliul a subliniat incertitudinile interne și externe și a declarat că va monitoriza datele noi înaintea următoarelor hotărâri. Minuta deliberărilor ședinței din 8 octombrie este programată pentru publicare pe site-ul BNR la 20 octombrie, ora 15:00. Următoarea ședință dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.