Imobiliare

Chiriile, plus 41,2% în indicele Eurostat: saltul vine în principal din tarifele locuințelor de stat

Indicele chiriilor pentru locuințe din România a fost cu 41,2% peste media anului 2025 în trimestrul al doilea din 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat la 1 octombrie. România a avut astfel cea mai mare creștere dintre statele Uniunii Europene în această comparație. Cifra nu înseamnă că fiecare chirie privată s-a majorat cu 41,2%. Saltul indicatorului provine în principal din modificarea tarifelor pentru unele locuințe administrate de stat și de autoritățile locale, aplicată în aprilie.

Distribuie WhatsApp Facebook
Mână cu un mănunchi de chei în dreptul unei uși
Foto: Jakub Zerdzicki. Imagine ilustrativă

Indicele chiriilor pentru locuințe din România a fost cu 41,2% peste media anului 2025 în trimestrul al doilea din 2026, potrivit datelor publicate de Eurostat la 1 octombrie. România a avut astfel cea mai mare creștere dintre statele Uniunii Europene în această comparație. Cifra nu înseamnă că fiecare chirie privată s-a majorat cu 41,2%. Saltul indicatorului provine în principal din modificarea tarifelor pentru unele locuințe administrate de stat și de autoritățile locale, aplicată în aprilie.

Ce compară Eurostat

Eurostat compară nivelul indicelui pentru trimestrul aprilie–iunie 2026 cu media întregului an 2025, folosită drept bază de calcul. În aceeași comparație, chiriile din Croația au urcat cu 22,1%, iar cele din Slovenia cu 10,2%. La nivelul Uniunii Europene, creșterea indicelui a fost de 2,6%. Valorile se referă la indicatori statistici naționali, nu la o medie a anunțurilor de închiriere și nici la suma plătită de fiecare chiriaș.

Perioada de referință este esențială. Procentul de 41,2% nu descrie o scumpire produsă doar în trimestrul al doilea și nici nu reprezintă o comparație cu același trimestru din 2025. El măsoară diferența dintre media indicelui în cele trei luni ale trimestrului și media din anul de bază 2025. Eurostat folosește componenta „chirii efective pentru locuințe” din indicele armonizat al prețurilor de consum, care preia datele statistice transmise de statele membre.

Seria lunară publicată de Eurostat arată cum s-a format nivelul trimestrial. Pentru România, indicele cu baza 2025 egală cu 100 a fost 104,92 în martie 2026, apoi 140,08 în aprilie, 141,44 în mai și 142,00 în iunie. Media valorilor din aprilie, mai și iunie este aproximativ 141,17. Prin rotunjire, diferența față de baza 100 devine creșterea de 41,2% prezentată de Eurostat. Cea mai mare parte a saltului s-a concentrat între martie și aprilie.

Saltul din aprilie și răspunsul Institutului de Statistică

Institutul Național de Statistică a explicat, într-un răspuns scris despre calculul indicelui chiriilor, că în aprilie 2026 grupa „Chirie” din indicele național al prețurilor de consum a crescut cu 33,5% față de martie. Instituția a precizat că aceeași modificare a intrat și în indicele armonizat transmis la Eurostat. Creșterea a urmat aplicării Hotărârii Guvernului nr. 193/2026, care a actualizat tarifele unor locuințe aflate în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale.

Datele separate comunicate de INS arată diferența dintre cele două componente. Pentru chiriile administrate public, indicele din aprilie față de martie a fost 240,66, corespunzător unei creșteri de 140,66%. Pentru chiriile de pe piața privată, indicele a fost 100,35, adică o creștere de 0,35% în aceeași lună. Variația agregată de 33,5% rezultă din combinarea acestor componente în statistica națională; ea nu poate fi atribuită în aceeași măsură tuturor contractelor private.

INS a indicat că, în structura grupei „Chirie” din indicele național, componenta locuințelor cu chirii stabilite administrativ are o pondere de 26%, iar cea a chiriilor private de 74%. Aceste ponderi sunt comunicate pentru indicele național al prețurilor de consum. Indicele armonizat folosit de Eurostat are propriile reguli de ponderare, astfel că raportul 26%–74% nu trebuie transferat automat asupra seriei europene.

Instituția colectează informații despre chiriile private, în lei pe metru pătrat, pentru locuințe reprezentative din centrele sale de cercetare, inclusiv din municipiile reședință de județ și sectoarele Bucureștiului. Metoda urmărește caracteristici comparabile ale locuințelor, precum zona, suprafața și numărul de camere. În schimb, tarifele locuințelor publice sunt preluate din reglementările aplicabile. Aceste metode explică de ce un șoc administrativ poate apărea brusc în indice, chiar dacă anunțurile de închiriere de pe piața liberă nu înregistrează același salt.

Ce a schimbat Hotărârea Guvernului nr. 193/2026

Actul adoptat la 2 aprilie și publicat la 7 aprilie 2026 a stabilit noi tarife de bază lunare pentru categoriile de locuințe aflate în sfera sa: locuințe deținute de stat sau de autoritățile locale, precum și anumite locuințe de serviciu și de intervenție. Hotărârea se aplică atât contractelor noi, cât și celor existente în aceste categorii. Totodată, ea a abrogat hotărârea precedentă privind tarifele, adoptată în 2007.

Pentru suprafața locuibilă, noul tarif de bază prevăzut de hotărâre este de 2,02161 lei pe metru pătrat pe lună. Pentru suprafețele auxiliare, tariful de bază este de 0,81827 lei pe metru pătrat, iar pentru terase și magazii, de 0,45727 lei pe metru pătrat. Aceste cifre sunt elemente de calcul pentru locuințele vizate de actul normativ. Ele nu sunt prețuri cerute automat pentru orice apartament închiriat între proprietari și chiriași privați.

Un tarif de bază exprimat în lei pe metru pătrat nu este nici același lucru cu valoarea finală a tuturor contractelor reglementate. Pentru interpretarea unei plăți concrete contează tipul locuinței, suprafețele relevante și regulile din actele aplicabile. Datele Eurostat descriu variația unui indice agregat; ele nu publică în acest comunicat chiria lunară medie în lei pentru fiecare categorie de locuințe.

Diferența față de piața privată și față de prețurile de cumpărare

Creșterea statistică a chiriilor este distinctă și de evoluția prețurilor de vânzare ale locuințelor. Indicele prețurilor locuințelor măsoară tranzacțiile de cumpărare, în timp ce componenta chiriilor din indicele de consum urmărește plata pentru folosirea unei locuințe. În comunicatul din 1 octombrie, Eurostat prezintă împreună cele două serii pentru piața rezidențială, dar ele au populații statistice și metode diferite. Creșterea de 41,2% pentru chirii nu poate fi folosită drept rată de scumpire a apartamentelor vândute.

Nici majorarea indicelui chiriilor nu poate fi tradusă direct într-o creștere egală a costului suportat de toți chiriașii. Răspunsul INS arată că indicele chiriilor private a crescut cu 0,35% între martie și aprilie, în timp ce tarifele componentei publice au produs un salt mult mai mare. Un chiriaș de pe piața liberă are un contract ale cărui modificări depind de condițiile acelui contract și de negocierea cu proprietarul; hotărârea privind tarifele publice nu stabilește chiria acelui contract.

Seria lunară Eurostat arată că, după saltul din aprilie, indicele românesc a continuat să crească mai lent: de la 140,08 în aprilie la 141,44 în mai și 142,00 în iunie. Această succesiune ajută la localizarea schimbării care domină media trimestrului. INS a precizat că structura grupei de chirii urma să fie actualizată în trimestrul al patrulea din 2026 pentru calculul indicilor din 2027. Până atunci, cifra de 41,2% trebuie citită ca rezultat al metodologiei și al tarifului administrativ intrat în vigoare în aprilie, cu distincția dintre sectorul public și piața privată păstrată explicit.

Distribuie WhatsApp Facebook