Agenția Națională de Administrare Fiscală trimite notificări pentru nedepunerea formularului 216, declarația aferentă impozitului special pe bunurile de valoare mare. O înștiințare privind obligația pentru locuințe a fost făcută publică de platforma Cheia Imobiliarelor și prezentată duminică, 1 noiembrie, de Economedia. Documentul cere depunerea declarației în 15 zile de la primire și avertizează asupra stabilirii impozitului din oficiu.
Notificarea se referă la declarația care trebuia depusă până la 30 septembrie 2026. Ea invocă articolul 107 din Codul de procedură fiscală și precizează că neîndeplinirea obligației de declarare poate atrage și o sancțiune contravențională. Existența notificărilor a fost relatată duminică și de Digi24.
Documentul prezentat în presă conține o precizare pentru destinatarii care au depus deja declarația: dacă obligațiile declarative au fost îndeplinite, aceștia sunt rugați să nu dea curs înștiințării. Termenul de 15 zile este legat de primirea notificării individuale, astfel că data apariției relatării în presă nu stabilește o scadență comună pentru toți proprietarii.
Ce locuințe intră sub incidența impozitului
Codul fiscal include în această categorie persoanele fizice care, la 31 decembrie a anului anterior, aveau în proprietate sau în proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România, cu o valoare impozabilă mai mare de 2.500.000 de lei. Pentru obligația aferentă anului 2026, data de referință a proprietății este, prin urmare, 31 decembrie 2025.
Valoarea folosită la încadrarea în plafon este cea impozabilă, determinată potrivit regulilor fiscale pentru clădiri și comunicată de organul fiscal local. Prețul cerut într-un anunț de vânzare sau o estimare a valorii de piață nu reprezintă baza prevăzută de aceste dispoziții. Distincția este relevantă atât pentru stabilirea obligației, cât și pentru calcularea sumei datorate.
Cota aplicabilă este de 0,9% și se calculează numai asupra diferenței dintre valoarea impozabilă comunicată și plafonul de 2.500.000 de lei. De exemplu, pentru o valoare impozabilă de 3.000.000 de lei, baza impozitului special este de 500.000 de lei, iar suma rezultată este de 4.500 de lei. Calculul privește impozitul special, distinct de impozitul local pe clădire.
Potrivit articolului 500³ din Codul fiscal, contribuabilii din această categorie calculează și declară impozitul până la 30 septembrie inclusiv a anului curent. Aceeași dată este prevăzută pentru plata lui la bugetul de stat. Impozitul este datorat pentru întregul an fiscal, iar administrarea sa revine ANAF, conform regulilor din Codul de procedură fiscală.
În acest mecanism, organul fiscal local are și obligații de comunicare. Legea prevede înștiințarea proprietarilor pentru care a determinat o valoare impozabilă peste plafon, până la 30 mai a anului respectiv. Tot organul local transmite administrației fiscale centrale competente informațiile privind valoarea imobilului și documentația care atestă comunicarea înștiințării.
Ce poate urma după notificarea de nedepunere
Articolul 107 permite organului fiscal să stabilească din oficiu creanța fiscală dacă declarația de impunere nu este depusă. În procedura obișnuită, acest pas nu poate interveni înainte de împlinirea a 15 zile de la înștiințarea contribuabilului că a depășit termenul legal. Înștiințarea trebuie să prezinte și consecințele nedepunerii declarației. Codul prevede o excepție pentru obligațiile nedeclarate după începerea inspecției fiscale, când regula acestui interval prealabil nu se aplică.
Stabilirea din oficiu se realizează printr-o decizie de impunere, folosind estimarea bazei impozabile în condițiile articolului 106. Acesta cere o estimare rezonabilă, pe baza probelor și informațiilor disponibile. Organul fiscal trebuie să consemneze în act motivele de fapt, temeiul juridic și criteriile folosite pentru estimare.
Separat, articolul 336 încadrează neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare a bunurilor ori impozitelor între contravențiile fiscale. Pentru persoanele fizice, intervalul amenzii prevăzut la alineatul (2), litera d), este de 500–1.000 de lei. Sancțiunea contravențională și stabilirea impozitului sunt măsuri juridice diferite, chiar dacă ambele sunt menționate în notificarea privind formularul 216.
Autoturismele au un termen anual diferit
Formularul 216 este folosit și pentru impozitul special aferent anumitor autoturisme, însă Codul fiscal separă obligațiile celor două categorii de bunuri. Pentru mașini, sunt vizați proprietarii persoane fizice sau juridice ai unor autoturisme înmatriculate ori înregistrate în România, cu o valoare individuală de achiziție mai mare de 375.000 de lei.
În cazul autoturismelor, aceeași cotă de 0,9% se aplică diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 de lei. Legea prevede datorarea impozitului pe o perioadă de cinci ani, începând cu anul fiscal al predării-primirii autoturismului, sau pentru partea rămasă din acest interval în situațiile prevăzute de Cod.
Termenul anual pentru calcularea, declararea și plata impozitului aferent autoturismelor este 31 decembrie inclusiv. Așadar, la 1 noiembrie, termenul pentru obligația auto din 2026 nu este expirat. Data de 30 septembrie înscrisă în notificarea făcută publică privește obligația aferentă clădirilor rezidențiale și nu poate fi extinsă automat asupra tuturor rubricilor formularului.
Notificarea și scadența de plată au efecte distincte
Intervalul acordat după înștiințare precedă eventuala impunere din oficiu; el nu înlocuiește termenul anual de plată stabilit prin Codul fiscal. Pentru obligațiile principale neachitate la scadență, Codul de procedură fiscală prevede dobânzi și penalități în condițiile legii. Calculul accesoriilor ține de scadența obligației și de stingerea sumei datorate, nu de data publicării știrii despre notificări.
Codul reglementează și situația în care declarația este depusă după emiterea unei decizii din oficiu. Contribuabilul poate depune declarația pentru creanțele vizate în 60 de zile de la comunicarea deciziei, potrivit articolului 107, alineatul (5). La depunerea acesteia, organul fiscal anulează decizia de impunere emisă din oficiu, iar obligația declarată este tratată conform regulilor fiscale aplicabile.