Agenția Națională de Administrare Fiscală propune un formular separat pentru poprirea asigurătorie a banilor pe care firmele de curierat sau alți terți îi datorează unor comercianți nerezidenți, fără domiciliu fiscal și fără înregistrare fiscală în România. Proiectul de ordin a fost pus în transparență decizională la 1 octombrie 2026 și nu este încă o regulă intrată în vigoare. El urmărește o problemă identificată de ANAF în controalele asupra vânzărilor de bunuri livrate în România: încasări gestionate prin curieri în timp ce operatorii controlați evită, potrivit instituției, înregistrarea, declararea și plata TVA.
De ce cere Antifrauda un formular distinct
Referatul de aprobare al proiectului spune că Direcția Generală Antifraudă Fiscală a identificat operatori neînregistrați fiscal în România care vând bunuri pe teritoriul țării. Pentru unele dintre aceste situații au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra sumelor încasate prin firmele de curierat care livrează produsele. Referatul nu indică numărul comercianților vizați, valoarea sumelor urmărite sau numele unor firme. Prin urmare, proiectul nu permite estimarea banilor pe care ANAF i-ar putea bloca prin noul formular.
Problema administrativă descrisă de ANAF ține de contul în care ar urma să fie virate sumele poprite. Formularul deja prevăzut în anexa 11 a Ordinului ANAF nr. 63/2017 cere indicarea unui cont de garanții deschis la Trezorerie pe numele debitorului. Pentru un comerciant nerezident care nu este înregistrat fiscal în România, un astfel de cont nu există în momentul în care organul fiscal trebuie să pună în aplicare măsura asigurătorie.
ANAF propune, în consecință, anexa 72: o adresă de poprire destinată exact debitorului care nu are domiciliul fiscal pe teritoriul României și nu este înregistrat fiscal aici. Noul model ar direcționa banii într-un cont de garanții distinct, deschis pe numele administrației fiscale competente, până la înregistrarea fiscală din oficiu a debitorului. Referatul enumeră administrațiile județene, unitățile fiscale orășenești ori comunale și administrațiile sectoarelor Bucureștiului ca posibili titulari ai acelui cont, în funcție de organul de executare competent.
Această diferență nu schimbă cine este debitorul fiscal. Sumele sunt datorate comerciantului nerezident de un terț, iar organul fiscal încearcă să le indisponibilizeze ca garanție pentru obligațiile indicate în actul de poprire. Firma de curierat intră în procedură numai dacă deține sau datorează bani acelui comerciant, potrivit raportului juridic dintre ei. Simpla livrare a unor colete pentru un vânzător străin nu este descrisă în proiect drept motiv suficient pentru poprirea banilor oricărui curier.
Ce ar cuprinde adresa de poprire
Modelul propus identifică organul fiscal emitent, dosarul, terțul căruia i se adresează actul, debitorul nerezident și documentul prin care a fost dispusă măsura asigurătorie. Tabelul din formular cere denumirea obligației fiscale sau bugetare, categoria sumei și valoarea estimată ori stabilită în lei. Instrucțiunile anexei enumeră separat debitul, dobânzile, majorările, amenzile și diferitele penalități, după caz. Aceste rubrici arată că o adresă concretă trebuie să precizeze obligațiile urmărite; proiectul nu stabilește o sumă unică pentru toate firmele nerezidente.
Textul formularului vizează sumele deținute sau datorate debitorului de terț la primirea adresei. El acoperă și sumele pe care terțul le va datora sau deține ulterior în baza unor raporturi juridice deja existente. Această precizare delimitează domeniul popririi propuse: adresa nu descrie o preluare generală a tuturor încasărilor viitoare, indiferent de contractul din care ar proveni. În cazul unei plăți colectate la livrare, relevanța măsurii depinde de existența unei datorii a curierului față de comerciantul identificat.
Potrivit proiectului, poprirea asigurătorie s-ar considera înființată din momentul în care terțul primește adresa. Acesta ar trebui să consemneze atât ziua, cât și ora primirii. Formularul îi cere să vireze sumele în termenul prevăzut de Codul de procedură fiscală în contul de garanții înscris în adresă, cu menționarea numelui debitorului. Contul aparține unității fiscale indicate, nu comerciantului care nu are încă înregistrare fiscală românească; această soluție reprezintă modificarea centrală față de modelul actual.
Dacă terțul nu datorează bani comerciantului la data comunicării și nici nu îi va datora în baza unor raporturi juridice existente, modelul îl obligă să anunțe organul de executare în cinci zile de la primirea adresei. Adresa menționează și că nerespectarea unor obligații ale terțului poprit poate atrage răspunderea solidară cu debitorul, în limita sumelor sustrase indisponibilizării. Sunt efecte prevăzute în formularul propus pentru situația în care acesta va fi aprobat, nu sancțiuni nou introduse printr-un ordin deja publicat.
Statutul proiectului și posibilitatea contestării
Modelul include informația că înscrisul poate fi contestat la instanța competentă în termen de 15 zile de la comunicare sau de la luarea la cunoștință, cu trimitere la articolele Codului de procedură fiscală indicate în anexă. Tot modelul precizează că măsura asigurătorie rămâne valabilă în condițiile legii pe perioada executării silite, dacă nu este desființată. Aceste dispoziții fac parte din textul propus al adresei individuale și nu înseamnă că ANAF a emis deja asemenea adrese în baza noii anexe.
Proiectul de ordin ar modifica Ordinul nr. 63/2017 prin introducerea anexei 72 și prin actualizarea formularului de proces-verbal pentru contravenții din anexa 57. A doua modificare adaugă seria „CH” pentru sancțiunile privind nedepunerea la termen a chestionarului de stabilire a rezidenței fiscale la sosirea ori plecarea din România. Referatul mai arată că din modelul procesului-verbal ar fi eliminate mențiunile despre plata a jumătate din minimul amenzii, pe care ANAF le consideră depășite după modificările legislative anterioare. Aceste schimbări sunt distincte de poprirea sumelor încasate de comercianții nerezidenți.
Pentru ca noul formular să poată fi utilizat în forma propusă, ordinul trebuie aprobat și publicat în Monitorul Oficial. Proiectul consultat are încă spațiile pentru numărul și data ordinului necompletate. Până la publicarea unui act final, informația verificabilă este intenția ANAF de a adapta instrumentul de poprire asigurătorie la comercianții fără înregistrare fiscală în România, nu existența unei obligații noi deja aplicabile tuturor firmelor de curierat.